Hormonii controlează multe dintre procesele organismului, inclusiv creşterea, dezvoltarea, reproducerea, răspunsul la stres, metabolismul şi echilibrul energetic. Hormonii sunt legaţi de somn în mai multe moduri. Iar înţelegerea acestor legături poate ajuta la îmbunătăţirea propriului somn şi a stării de spirit.
Hormonul adrenalină, de exemplu, este produs de glandele suprarenale (situate deasupra rinichilor) şi ajută la pregătirea răspunsului „luptă sau fugă” al organismului în timpul stresului. Adrenalina ne face să fim mai atenţi, pregătiţi de acţiune şi ne perturbă somnul. Când stresul este de lungă durată, hormonul adrenocorticotrop din glanda hipofiză (situată la baza creierului) declanşează eliberarea cortizolului din glandele suprarenale. Nivelurile hormonului adrenocorticotrop tind să fie mai ridicate la persoanele cu insomnie decât la persoanele cu un somn liniştit.
Hormoni eliberaţi de creier în timpul somnului
- Hormonul de creştere este esenţial în procesul de creştere şi în refacerea ţesuturilor (inclusiv la adulţi). Este produs de glanda hipofiză şi eliberat în sânge în timpul somnului.
- Hormonul antidiuretic (ADH) previne producerea unei urini diluate. De asemenea, este produs de glanda hipofiză şi nivelul său creşte în timpul somnului.
- Melatonina semnalizează organismul că este timpul să doarmă. Melatonina este produsă de glanda epifiză (pineală) şi eliberarea sa în sânge creşte pe măsură ce se instalează întunericul.
- Oxitocina este implicată în naştere, alăptare şi comportament social. Este produsă de hipotalamus (situat la baza creierului), atinge un maximum al secreţiei după cinci ore de somn, iar concentraţia sa poate influenţa conţinutul viselor.
- Prolactina este implicată în peste 300 de funcţii, inclusiv lactaţia, reglarea metabolismului şi sistemul imun. Este produsă de glanda hipofiză şi nivelul ei este mai mare în timpul somnului decât ziua.
Alţi hormonii aflaţi în relaţie cu somnul
- Grelina este produsă în special de celulele din stomac şi stimulează foamea. Somnul reglează nivelurile de grelină care transmit creierului când trebuie să mâncăm. Lipsa somnului ne face să credem că ne este foame.
- Insulina controlează glicemia şi modul în care organismul foloseşte zaharurile şi grăsimile în alimentaţie. Este secretată de pancreas. Concentraţia de insulină este controlată în timpul somnului şi ne determină să ne trezim dimineaţa cu senzaţia de foame, pregătiţi să luăm micul dejun. Somnul ne ajută să controlăm nivelul de insulină astfel încât organismul să o folosească corespunzător.
- Cortizolul este secretat de glandele suprarenale şi este implicat în procesele metabolice, răspunsul imun şi răspunsul la stres. Concentraţia maximă de cortizol este înainte de a ne trezi, trezindu-ne înfometaţi şi în stare de alertă.
- Aldosteronul este secretat de glandele suprarenale şi ajută la echilibrarea nivelurilor de sodiu şi potasiu din organism. Nivelul său este mai mare în timpul somnului, ceea ce previne nevoia de a merge la toaletă noaptea.
- Leptina este produsă de celulele de grăsime şi menţine greutatea corporală, scăzând senzaţia de foame. În timpul somnului, concentraţia acestui hormon este reglată şi foamea este ţinută sub control.
Dezechilibrele hormonale. Din ce cauza apar
Cine dă „stingerea” seara? Dar trezirea dimineaţa?
Nivelurile hormonale influenţează, de asemenea, momentul când ne simţim somnoroşi sau în stare de veghe, respectiv „ceasul” corpului nostru sau ciclul de somn-trezire. Melatonina este eliberată la întuneric şi este modul prin care corpul ne transmite că este momentul să dormim.
Atenţie la suplimentele cu melatonină! Luând doza greşită şi alegând momentul nepotrivit al zilei de administrare, acestea vă pot înrăutăţi problemele cu somnul. De aceea, este indicat să urmaţi sfatul specialistului. Tot în timpul nopţii creşte şi nivelul de cortizol, atingând maximum înainte de trezire. Acesta se comportă ca un semnal de trezire, activându-ne apetitul şi energia.
Schimbările hormonilor sexuali feminini şi somnul
Relaţia dintre hormoni şi ciclul somn-trezire la femei este influenţată de ciclul menstrual. Chiar înaintea acestuia, modificările hormonale, inclusiv scăderea bruscă a nivelului de progesteron, afectează controlul temperaturii corpului. La rândul său, poate scurta perioada de somn profund (stadiul în care apar visele). Pentru femeile cu simptome premenstruale severe, nivelurile reduse de melatonină pot determina un somn perturbat, inclusiv trezirea nocturnă sau somnolenţă în timpul zilei.
Modificările nivelurilor hormonale contribuie, de asemenea, la dificultăţi de somn în timpul sarcinii. Nivelurile crescute de progesteron pot determina somnolenţă în timpul zilei, în special în primul trimestru. Cele ridicate de estrogeni şi progesteron în timpul sarcinii pot duce la sforăit.
În timpul menopauzei, nivelurile scăzute de estrogeni pot contribui la perturbarea somnului. Modificările nivelurilor hormonale înseamnă că temperatura corpului este mai puţin stabilă şi pot exista creşteri ale nivelului de adrenalină, ambele putând afecta somnul. Diminuarea estrogenilor creşte riscul femeilor de a sforăi şi de a avea apnee în somn.
Cum sa aveti un somn odihnitor dupa varsta de 40 de ani
Bărbaţii, nivelul de testosteron şi somnul
Pentru bărbaţi, nivelurile de testosteron sunt cele mai ridicate în timpul somnului şi necesită cel puţin trei ore de somn pentru a ajunge la acest vârf. Nivelurile scăzute ale testosteronului, care pot apărea odată cu privarea de somn, înaintarea în vârstă şi problemele fizice au fost asociate cu o reducere a calităţii somnului. Testosteronul poate fi luat ca tratament atunci când este prescris de medic. Abuzul poate duce la tulburări de somn mult mai grave, dar şi la alte probleme de sănătate.
