Virusul SARS-CoV-2 continuă să facă victime în țara noastră. În fiecare zi avem raportate decese și sute de noi cazuri de infectare. Epidemia e încă departe de a se fi încheiat, pentru că, așa cum spun specialiștii, nu am ajuns să dezvoltăm acea imunitate de grup protectivă.
Aflăm mai multe despre cum poate fi depășită această criză epidemică, dar și despre testele care detectează răspunsul imun al organismului uman la infecția cu noul coronavirus de la dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase și dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, șef al Laboratorului Central București și director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
De la debutul pandemiei de COVID-19 s-a discutat și încă se discută foarte mult despre imunitate. Atât despre cea individuală, cât mai ales despre cea de grup. Vorbiți-ne despre aceasta. Care sunt ultimele date pe acest subiect?
Atunci când vorbim despre un virus, așa cum este cazul de față, imunitatea individuală reprezintă formarea de anticorpi protectivi de clasa IgG împotriva virusului SARS-CoV-2. Imunitatea de grup, așa-zisa „herd immunity”, se bazează pe ideea că populația care nu prezintă risc de deces (tinerii, cei fără boli cronice) trebuie lăsată în mod controlat să se îmbolnăvească, pentru a se imuniza (dezvolta anticorpi protectori). Ideea este că, inevitabil, virusul se va răspândi la o mare parte din populație, care va trece fără mari probleme peste boală. Deci, măsurile drastice de izolare nu ar face decât să amâne inevitabilul, pentru că nu pot fi impuse la nesfârșit. Mai precis, se induce această imunitate în segmentul de populație care este mai rezistent și are mai puține simptome, adică cei mai tineri. Astfel, îi protejăm pe cei mai fragili și aflați la risc, până când se construiește o imunitate de 50-60%. Ideea este să lași virusul să se răspândească controlat, printre cei care nu au probleme.
Aceasta ar fi, deci, soluția?
În felul acesta, o să avem cazuri de îmbolnăviri, dar nu vom avea epidemie. Metoda presupune, totuși, asumarea unui risc de mortalitate pentru cei aflați în categoriile de risc. Putem încetini răspândirea virusului prin construirea controlată a imunității de grup. Poate să dureze luni sau chiar mai mult să construim imunitatea de grup și în această perioadă trebuie să protejăm cât mai mult posibil oamenii aflați la risc.
De ce anume depinde dezvoltarea unui răspuns imun adecvat la COVID-19?
Sunt multe variabile de care depinde dezvoltarea unui răspuns susținut și adecvat, dar în principal depinde de starea clinică de sănătate a individului. Mă refer aici la lipsa unei boli cronice care poate să se soldeze cu imunosupresie, lucru care ar duce la scăderea răspunsului imun: boli cronice de ficat, rinichi, malignități, transplanturi, tratamente imunosupresive și imunomodulatoare.
De ce unele persoane dezvoltă mai mulți anticorpi decât altele? S-au observat până acum diferențe notabile la acest capitol, în funcție de simptomatologie sau alți factori?
Dezvoltarea cantitativă a anticorpilor ține, pe lângă factorii proprii constitutivi, și de infectivitatea virală. Dacă pacientul are o concentrație de virus scăzută în sânge, atunci și stimularea imunității nu va fi atât de pregnantă. Drept urmare, se va forma un număr limitat de anticorpi. Cu cât viremia e mai mare și simptomatologia pare să fie prezentă (răspuns clar al organismului la infecția cu SARS-CoV-2), anticorpii vor fi cantitativ mai mulți și ar putea fi pe termen lung mai susținută imunitatea.
Cât timp durează imunitatea la COVID-19? Când apare riscul unei noi reinfectări?
Imunitatea este o variabilă atât constituțională, cât și virus dependentă. Imunitatea după infecția cu SARS-CoV-2 este protectivă atât timp cât Ac IgG sunt prezenți. Dacă a existat un contact infectant cu virusul, după perioada acută de boală în care se dezvoltă anticorpi de clasa IgM, urmează perioada de convalescență în care se dezvoltă anticorpii de clasa IgG. În funcție de numărul acestor anticorpi, se menține imunitatea protectivă împotriva SARS-CoV-2. Dacă nu va mai exista niciun alt contact infectant, acești anticorpi au tendința să scadă lent, scădere care, de obicei, este proprie fiecărui individ. Riscul unei noi reinfectări apare când nu mai avem anticorpi protectori împotriva SARS-CoV-2.
Ce analize de laborator disponibile în momentul de față pot furniza informații despre imunitatea organismului la noul coronavirus?
Există testele serologice pentru depistarea anticorpilor de tip IgM şi IgG, care sunt tehnici imunologice robuste, aplicabile în laboratoarele clinice și care măsoară anticorpii sau proteinele prezente în organism în momentul în care acesta se întâlnește cu o infecție anume. De exemplu, cu COVID-19. Acestea detectează răspunsul imun al organismului cauzat de infecția cu virusul și nu detectează virusul în sine.
În cazul infecției COVID-19 este util ca testarea serologică să se facă în perechi, adică să se efectueze testarea în momentul debutului bolii, în faza acută și în convalescență, în perioada de recuperare după boală, pentru a urmări seroconversia și a identifica persoanele care au trecut prin boală și au dezvoltat anticorpi. În cadrul Laboratoarelor REGINA MARIA am introdus recent testare a imunologică prin chemiluminiscență, una dintre cele mai performante și avansate metode, care face posibilă nu doar detectarea, ci și măsurarea nivelului anticorpilor anti SARS-CoV-2 (titrul anticorpilor).
Care sunt principalele avantaje ale ultizării acestei noi metode de testare imunologică?
Prin acest test se măsoară exact nivelul anticorpilor neutralizanți, anticorpii care au capacitatea de a bloca atașarea virusului SARS-CoV-2 de ceulele umane. Principalele avantaje ale testării cantitative folosind chemiluminiscența pot fi sintetizate astfel:
- Recunoaștere fidelă a anticorpilor specifici anti-SARS-CoV-2 IgG.
- Capacitate foarte bună de detectare a anticorpilor specifici anti-SARS-CoV-2 IgG, ceea ce duce la stabilirea cu precizie a prezenței răspunsului imun la infecție.
- Capacitate foarte bună de excludere a prezenței anticorpilor specifici anti-SARS-CoV-2 IgG, dacă răspunsul imun nu există, ceea ce duce la stabilirea cu precizie a persoanelor care nu au fost infectate.
- Măsurătoare exactă, cantitativă a nivelului anticorpilor specifici anti-SARS-CoV-2 IgG.
- Măsurătoare exactă a nivelului anticorpilor neutralizanți, adică exact acei anticorpi care au capacitatea de a bloca atașarea virusului SARS-CoV-2 de celule.
- Stabilește cine poate deveni donator de plasmă imunizată dintre persoanele care au fost infectate și s-au vindecat.
Poate face acest test oricine dorește să vadă dacă a fost sau nu infectat cu SARS-CoV-2? Cui se adresează cu precădere?
Da, toți cei care au o suspiciune se pot testa. Testul pentru determinarea anticorpilor IgG neutralizanți se adresează cu precădere celor care au făcut un test serologic pentru detectarea răspunsului imun, care a ieșit pozitiv. Practic, aceștia știu că au anticorpi și își doresc să vadă care este titrul anticorpilor care ar putea oferi protecție în fața unei noi infectări. Dacă titrul anticorpilor este crescut, putem spune că pacientul ar putea fi protejat și nu s-ar mai putea reinfecta. Nu putem spune însă pentru ce perioadă ar beneficia de protecție, astfel că testul trebuie făcut recurent, pentru a verifica nivelul anticorpilor neutralizanți din organism.
Când trebuie realizat acest test pentru o acuratețe cât mai ridicată?
Testul are o valoare predictivă pozitivă maximă, dacă se recoltează după 15 zile de la momentul infecției, astfel dacă la testare se obține un rezultat pozitiv înseamnă că persoana respectivă a dezvoltat un răspuns imun la infecția cu noul coronavirus.
