Fumatul este, probabil, cel mai cunoscut factor de risc pentru bolile de plămâni. De 18 ani, în a treia joi a lunii noiembrie (anul acesta pe 19) este celebrată „Ziua naţională fără tutun”. Scopul acestei zile este atragerea atenţiei asupra pericolului tăcut pe care îl reprezintă acest obicei.
Pentru că suntem în plină pandemie de COVID-19, specialiştii Societății Române de Pneumologie ne atrag atenţia asupra legăturii dintre fumat şi coronavirus. Există numeroase dovezi care demonstrează că fumatul este asociat cu o severitate crescută a bolii și deces la pacienții spitalizați cu COVID-19.
În plus, fumătorii de tutun sunt mai vulnerabili la infectarea cu virusul SARS-CoV-2, deoarece fumatul implică contactul degetelor și eventual al țigării contaminate, cu buzele, ceea ce crește posibilitatea de transmitere a virusului de la mână la gură. Consumul de narghilea prezintă risc crescut, pentru că implică adesea împărțirea între mai mulți consumatori, facilitând transmiterea virusului în comunitate. În plus, fiind încurajată munca la domiciliu, unde nu există restricţii legate de fumat, o bună parte dintre fumători cresc involuntar consumul de tutun.
Prevalența fumatului în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, peste media europeană
Consumul de tutun reprezintă principala cauză de îmbolnăvire și moarte prematură în Europa. În fiecare an, peste 700.000 de europeni mor din cauza afecțiunilor cauzate de fumat. Conform sondajului Eurobarometru, publicat în 2017, 26% dintre europenii cu vârsta peste 15 ani și 33% dintre cei cu vârsta între 25-39 ani, fumează.
În România, conform aceleiași surse, consumul de tutun are o prevalență semnificativă, fiind peste 5 milioane şi jumătate de fumători, dintre care mai mult de 5 milioane fumează zilnic. Prevalența fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, uşor peste media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38% iar în rândul femeilor de 19%.
De asemenea, s-a observat o creștere a interesului tinerilor față de produsele care conțin tutun. Astfel, că a apărut o nouă categorie a consumatorilor de tutun, cei care vapează țigara electronică și cei care consumă produsele de tutun încălzit. Conform Global Youth Tobacco Survey, realizat în 2017, deși consumul de țigară clasică a scăzut în rândul tinerilor din România, procentul elevilor cu vârsta între 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun, inclusiv produsele din tutun încălzit, a crescut în 2017 faţă de 2013 cu 7,5%, de la 35,9% la 38,6%.
