Coronarografia este o procedură importantă de diagnostic și tratament minim invazivă pentru pacienții cu afecțiuni cardiace. Procedura le permite medicilor să identifice problemele la nivelul vaselor de sânge care furnizează sânge mușchiului inimii și să ia măsuri pentru a restabili fluxul sangvin normal și a preveni complicațiile ulterioare. Dr. Sebastian Vasilescu, medic specialist cardiologie, coordonatorul Laboratorului de Cardiologie Intervențională din cadrul Ovidius Clinical Hospital, explică la ce ar trebui să vă așteptați și cum vă puteți pregăti pentru intervenție.
Ce este coronarografia?
Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură medicală de diagnostic și tratament minim invazivă. Ea are ca scop vizualizarea vaselor de sânge care furnizează sânge mușchiului inimii. Această procedură este efectuată într-un laborator de angiografie, care este echipat cu tehnologie de ultimă generație și are un regim similar cu o sală de operație. Procedura se realizează cu ajutorul razelor X și a unei substanțe de contrast care se injectează în vasele de sânge, permițând medicului să observe îngustările sau cheagurile de sânge care pot obstrucționa fluxul sangvin către mușchiul inimii. În cazul în care se identifică astfel de probleme, procedura poate fi continuată cu angioplastia, o intervenție minim invazivă care are ca scop deschiderea arterelor blocate și restabilirea fluxului sangvin normal.
Coronarografia, când se recomandă
Coronarografia este folosită în principal pentru diagnosticarea unor afecțiuni cardiace, cum ar fi boala coronariană, care este cauzată de formarea plăcilor de aterom în vasele de sânge, dar și pentru depistarea altor boli ale inimii, cum ar fi malformații cardiace congenitale, insuficiența cardiacă sau boli ale valvelor inimii. Această procedură poate fi deosebit de utilă pentru pacienții care prezintă simptome de angină pectorală sau care au suferit un infarct miocardic în trecut.
De obicei, coronarografia este indicată în cazurile de angină pectorală, amețeli/leșin la pacienții cu factori de risc pentru boli cardiovasculare, modificări la EKG/ecocardiografie sau rezultate anormale la testul de efort, modificări ale unor examene biologice precum enzimele cardiace, evaluarea pacienților care au suferit un infarct miocardic și evaluarea preoperatorie în diverse operații pe cord.
Ce presupune intervenția?
Înainte de a efectua coronarografia, pacientul trebuie să efectueze un set complet de analize, EKG și ecocardiografie și să fie internat pentru o perioadă scurtă, necesitând supraveghere timp de 24 de ore după efectuarea intervenției.
În timpul procedurii, care poate dura între 30 și 60 de minute, pacientul va primi anestezie locală pentru a rămâne conștient și în contact cu echipa medicală. Medicul cardiolog intervenționist introduce un cateter subțire prin artera radială sau femurală sub control radioscopic până la nivelul arterelor coronare, iar cu ajutorul substanței se va observa circulația sangvină pe monitoarele angiografului. Pacientul nu va resimți durere, doar în unele cazuri poate apărea o ușoară senzație de căldură în timpul injectării substanței de contrast. În cazul în care sunt identificate blocaje sau stenoze, medicul poate efectua o procedură de angioplastie cu balon sau cu stent. Aceste proceduri se realizează tot prin intermediul cateterului. Dacă situația o impune, pot fi montate mai multe stenturi în cadrul aceleiași intervenții.
După ce cateterul este îndepărtat, se aplică o compresie la locul de puncție (încheietura mâinii sau zona inghinală). Iar pacientul este mutat în salon, unde va fi supravegheat și va fi încurajat să bea multă apă pentru a ajuta la eliminarea substanței de contrast din organism. Dacă acest cateter a fost introdus prin artera radială, pacientul poate fi mobilizat imediat, dar se recomandă repaus la pat. Dacă a fost introdus prin artera femurală, pacientul trebuie să rămână la pat timp de 12-24 de ore, în funcție de complexitatea intervenției și de tratamentul aplicat.
De obicei, pacientul poate reveni la activitățile obișnuite imediat după externare. Este recomandat să evite sportul sau activitățile fizice intense și să facă duș în loc de baie în cadă timp de două săptămâni.
Coronarografia, posibile riscuri
Riscurile asociate coronarografiei sunt minime și pot include hematoame sau sângerări la locul puncției și reacții alergice la substanța de contrast. Doar în unele situații în urma intervenției putem vorbi despre insuficiență renală sau lezarea arterelor prin care se introduce cateterul. În cazuri rare, în special la pacienții cu boli asociate, pot apărea AVC, infarct miocardic sau deces.
