Exisă sute, poate chiar mii de fobii identificate în toată lumea, iar lista lor continuă să se extindă. Din cauza contextului epidemiologic cu care ne confruntăm de aproximativ un an, coronafobia este, probabil, cea mai nouă temere care tulbură vieţile oamenilor de pretutindeni.
Dacă aţi făcut deja o asociere între coronafobie şi coronavirus, să ştiţi că nu este vorba despre o glumă, ci despre un concept real. Cercetătorii indieni care au inventat termenul au constatat că, în jurul pandemiei, s-a conturat un nou tip de anxietate.
Ce este coronafobia?
Coronafobia este frica de virusul care cauzează COVID-19, manifestată prin îngrijorare excesivă cu privire la simptomele fizice, stres din cauza eventualelor pierderi personale şi profesionale, sporirea măsurilor de siguranţă cu scopul prevenţiei infectării, evitarea locurilor publice şi a oricăror situaţii sociale, reacţii care afectează profund activităţile din viaţa de zi cu zi. Factorii declanşatori sunt: incertitudinile care au venit odată cu pandemia, restricţiile impuse de autorităţi şi chiar ştirile despre liderii politici şi vedetele care au contractat virusul.
Anxietatea provocată de COVID-19 ne tulbură somnul? 8 moduri pentru a reveni la somnul profund
Coronafobia împărtăşeşte asemănări cu alte fobii, însă ea nu se limitează doar la locuri şi situaţii, ci presupune, înainte de orice, teama de a intra în contact direct cu alţi oameni.
„Anxietatea este o reacţie normală şi sănătoasă în faţa situaţiilor periculoase”, explică, în revista Health, Una McCann, profesor de psihiatrie la Johns Hopkins School of Medicin, SUA.
Cum ne dăm seama dacă anxietatea se încadrează în limitele normale?
Dr. Lily Brown, coordonatorul Centrului pentru Tratarea şi Studierea Anxietăţii din cadrul Universităţii Pennsylvania, ne sugerează câteva întrebări esenţiale care ne lămuresc în acest sens: „Sunteţi capabil să faceţi lucrurile pe care trebuie să le faceţi pentru a trăi o viață relativ împlinită? Sunteţi capabil să aveţi contact cu alţi oameni? Sunteţi capabil să mergeţi la magazine pentru a vă face cumpărăturile? Dacă aţi reuşit să vă păstraţi locul de muncă, reuşiţi să vă îndepliniţi sarcinile?
„Când oamenii au tulburări de anxietate sau când acestea încep să se extindă, pentru indivizi devine din ce în ce mai greu să-și îndeplinească responsabilităţile și să își satisfacă nevoile”, explică Brown.
Din cercetările dr. Lily Brown rezultă că, în medie, în timpul pandemiei, femeile raportează anxietatea în număr mai mare decât bărbaţii. La baza acestei stări se află îngrijorarea cu privire la îmbolnăvirea membrilor familiei, dar şi posibilitatea ca ele însele să răspândească involuntar virusul.
O creştere a anxietăţii a fost remarcată şi în cazul tinerilor. Aceştia nu se tem de contractarea virusului, ci mai degrabă îşi fac griji cu privire la efectele incerte pe care pandemia le poate avea asupra viitorului lor.
Vitamina D, zincul și seleniul ar putea crește răspunsul imunitar în lupta anti-COVID-19
Reţelele sociale şi oricare alte mijloace de informare pot alimenta anxietatea. De aceea, recomandarea specialiştilor este să limităm timpul pe care îl petrecem online şi să verificăm dacă informaţiile pe care le primim provin din surse oficiale.
Sănătatea fizică şi mintală este vitală în timpul pandemiei. Este foarte important să respectăm măsurile de siguranţă necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii, însă, la fel de important este să nu uităm să ne relaxăm, să facem mişcare, să menţinem, în limita posibilităţilor, legătura cu cei dragi şi să avem un stil de viaţă sănătos.
