Doamna Corina Chiriac. Inainte sa scrii despre dumneaei, trebuie sa-ti acorzi un ragaz de cateva minute, sa te aduni. Sa gasesti cele mai potrivite cuvinte care sa descrie un artist minunat, un om deosebit, un suflet insetat de frumos. Dar oricat ai incerca sa pui laolalta literele, acestea nu pot transpune maretia doamnei Corina Chiriac.
Va invitam sa o redescoperiti pe artista dumneavoastra preferata intr-un interviu exclusiv acordat revistei Farmacia Ta, sa ii ascultaţi sfaturile pe care, cu delicatete si intelepciune, le-a strecurat in raspunsuri. O puteti urmari in fiecare duminica de la ora 13:00 la National TV, gazduind emisiunea „Sa v-amintiti duminica!” ce aduce in prim-plan traditiile cultural-folclorice din diferite regiuni ale tarii. Si pentru ca Romania este tara inimilor mari, noi sustinem proiectele romanesti de valoare. O incantare si o onoare sa o avem pe coperta pe inegalabila, iubita noastra doamna Corina Chiriac!
Farmacia Ta: Ce inseamna pentru Corina Chiriac un stil de viata sanatos?
Corina Chiriac: „Mens sana in corpore sano” spuneau latinii, adica minte sanatoasa in corp sanatos! Iata un ideal care se departeaza de fiecare dintre noi parca pe an ce trece. Anticii incepeau cu „mintea” pe care o doreau sanatoasa, adica: un copil se nastea de regula intr-o familie cu traditii si reguli sanatoase, care erau respectate de toti membrii familiei. Aceste traditii si reguli le erau imprimate celor mici atat de bine incat, mai tarziu, cei mici, deveniti mari, le aplicau, le retraiau apoi in propriile familii si asa mai departe… vorbim deci de partea spirituala a unei vieti sanatoase. In majoritatea cazurilor, familiile lumii erau pana nu demult dominate de o sanatate mintala si sufleteasca ce nu parea atunci decat ceva absolut normal.
F.T.: Cum va mentineti in forma: luati vitamine, realizati cure de detoxifiere, practicati vreun sport?
C.C.: Da, toate cele de mai sus. Mai ales din primavara pana incepe iarna, caut sa ma mentin in forma. Nu e usor, nu e ieftin, nu e comod, dar vreau sa imbatranesc cat mai tarziu si cat mai independent.
Probabil ca energia personala vine din convingerea ca esti util, ca ai de indeplinit o misiune in viata, indiferent care este ea. Energia vine din motivatia ca-ti traiesti viata cu utilitate, cu un scop, cu „schepsis”, si atunci stii de ce te trezesti dimineata si de ce cazi lat de oboseala seara tarziu. Dar asta iti da un sens care e mult mai important decat cat castigi baneste.
F.T.: Ati reusit sa imbinati cu succes diverse domenii: muzica, teatrul, televiziunea, ati cochetat chiar cu literatura. Cum reusiti sa fiti mereu energica, exista vreun secret?
C.C.: Nu cred ca exista vreun secret. Meseria de artist este, desigur, una speciala, pentru ca solicita toata persoana, cu minte si corp, cu intreg sistemul nervos si toata afectiunea inimii. Faptul ca o persoana are mai multe sanse in cariera este categoric un Dar de la Bunul Dumnezeu. Insusi talentul artistic este un Dar. Insa fiecare dintre noi a primit la nastere un Dar cu care poate fi util altora: unul e tamplar, altul bucatar, fiecare cu darul lui e util celor din jur. Daca respectam frumos aceasta regula care este tot a lui Dumnezeu, deja societatea noastra poate produce oameni cu mintea si corpul sanatos. Americanii au, intre altele, o vorba: banii sunt subprodusul succesului. Si au dreptate. Daca esti creator de rochii purtabile si frumoase, gasesti clienti si, incet-incet, stabilesti un pret care te ajuta sa traiesti alaturi de o echipa de croitorese si desenatori. Si asa mai departe.
F.T.: Cariera dumneavoastra este una impresionanta, insa cu siguranta a avut sau are si un revers al medaliei. Care este cel mai mare regret pe care il aveti?
C.C.: Regret ca nu am mai apucat vremurile cand Familia era prioritatea vietii cuiva. Poate nu s-ar fi potrivit cu viata si munca de artist, dar azi regret ca nu am nepoti, chiar daca as fi fost o bunica la fel de pretentioasa asa cum sunt ca artista. Totusi, m-a binecuvantat Dumnezeu cu o familie maaaaare, care este Publicul!
F.T.: Cat de importanta considerati ca este miscarea pentru sanatate?
C.C.: Este vitala. Din pacate, avem putin timp pentru miscare organizata: sala, bazin, antenamente regulate si, cel mai trist, am uitat sa ne plimbam seara pe o strada plina de copaci frumosi de mana cu cineva drag.
F.T.: Care sunt investigatiile medicale pe care le faceti frecvent?
C.C.: Aici cred ca sunt la fel de deficitara ca majoritatea dintre noi. Merg la medic atunci cand ma doare ceva. Norocul meu este ca am mostenit de la parinti o fire destul de sanatoasa.
Am norocul sa ma fardez inca din studentie, asa ca am si norocul sa ma demachiez in fiecare seara, dupa baie. Asta inseamna si o crema hidratanta si un unguent pentru corp. Apoi, am renuntat de mult la a mai sta la soare dupa ora 11:00 dimineata si, in general, am grija de mine, nu ca sa plac cuiva, ca asta trece, ci ca sa ma simt bine cu mine. Pana la urma, eu sunt persoana cu care petrec cel mai mult timp din viata.
F.T.: Care sunt metodele preferate de relaxare?
C.C.: O carte buna, fie ea si una pe care am mai citit-o, un serial dulcel la televizor, o tacla cu o persoana sincera (vai, ce rar!) sau ma uit pe youtube la animalute dragalase si comice. Norocul meu este ca am multe zone de interes intelectual, si asta ma ajuta sa raman curioasa in sensul bun al cuvantului.
F.T.: Care este, in opinia dumneavoastra, ingredientul care face o femeie sa se simta frumoasa si sigura pe sine?
C.C.: Ideal este ca o femeie sa se simta admirata, respectata si iubita. Daca nu are cine s-o faca asa cum se cade, atunci sa ne admiram, sa ne respectam si sa ne iubim pe noi insine, ori nici asta nu e chiar asa de usor daca stam sa ne gandim bine. Astfel, poate apar si cei care ne vor considera asa cum dorim si meritam.
F.T.: Un gand pentru cititorii revistei Farmacia Ta.
C.C.: Sa nu uitam ca Dumnezeu ne iubeste. Ne-a oferit o Planeta absolut splendida si o viata libera in care ar trebui sa alegem sa iubim pentru a fi iubiti. Ne-a dat legi si reguli pe care noi le schimbam aiurea dupa bunul plac sau interese meschine si atunci ne cearta cu incercari de greutati diferite, pana cand, intrebandu-ne de ce ne este greu, aflam ca noi vrem neaparat sa producem un pepene patrat, numai din ambitia de a reinventa roata. Daca l-am fi lasat rotund, acolo sub frunzele lui mari, s-ar fi copt la soare si ar fi existat destui pepeni dulci pentru toata lumea. Daca as avea nepoti, le-as repeta asta pana cand i-as vedea zambind in fiecare zi bunului Soare de bucurie ca si-a gasit rostul fiecare dupa darul dat lui in aceasta viata. Doamne ajuta sa fim sanatosi la minte si corp!
Text: Diana Sorescu
Foto: Ioana Chirita; arhiva personala
