Consumul de alimente prăjite este legat de un risc crescut de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Este concluzia unei meta-analize publicată recent în revista Heart, care analizează rezultatele a 19 studii. Dintre acestea 17 au vizat evenimente cardiovasculare majore, iar 6 dintre ele au investigat toate formele de mortalitate.
Autorii au descoperit că riscul crește cu fiecare porție săptămânală suplimentară. O porţie este considerate a cântări 114 grame.
În general, dieta occidentală este bogată în carne procesată, grăsimi saturate, zahăruri rafinate și carbohidrați, dar săracă în fructe, legume, cereale integrale și fructe de mare. Acest tip de dietă este considerat un factor de risc pentru obezitate și diabet de tip 2.
Cercetătorii au analizat în mod specific alimentele prăjite, care sunt răspândite în dieta occidentală și modul în care aceste alimente au un impact asupra sănătății cardiovasculare.
Alimentele prăjite, în special cele provenite din localurile de tip fast-food, conțin adesea grăsimi trans. Acestea cresc nivelurile de lipoproteine cu densitate scăzută sau colesterol „rău” (LDL) și reduc nivelurile de lipoproteine cu densitate ridicată sau colesterol „bun” (HDL).
Cercetătorii subliniază că în urma prăjirii rezultă produse chimice secundare, care pot afecta răspunsul inflamator al organismului.
Mituri demontate despre colesterol
Consumul de alimente prăjite și îmbolnăvirea
Autorii au reunit informaţiile din 17 studii, care au inclus date de la 562.445 de participanți și 36.727 evenimente cardiovasculare majore, pentru a evalua legătura cu riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, au colectat date din șase studii, care au implicat 754.873 de participanți și 85.906 de decese, pentru a căuta asocieri între mâncare prăjită și mortalitate.
Cercetătorii au descoperit că, respondenții aflaţi la poluri opuse, respectiv cei care au consumat cea mai mare cantitate de alimente prăjite, comparativ cu cei care au consumat cantitatea cea mai mică au avut un riscuri mai mari cu 28% de evenimente cardiovasculare majore, 22% de boli coronariene și 37% de insuficienţă cardiacă.
Meta-analiza a constatat, de asemenea, că fiecare porție săptămânală suplimentară de alimente prăjite (114g) a crescut riscul de insuficiență cardiacă cu 12%, atac de cord și accident vascular cerebral cu 3% şi boli de inimă cu 2%.
Simptome-cheie în afecţiunile cardiovasculare
Sunt necesare mai multe cercetări
Cercetătorii atrag atenţia că mai multe dintre studiile incluse în analiză au examinat doar efectele unui tip de mâncare prăjită, cum ar fi peștele prăjit sau cartofii, şi nu consumul total de alimente prăjite al participanților. Acest lucru poate însemna că riscurile au fost subestimate. În plus, studiile s-au bazat și pe memoria respondenților, care ar fi putut duce la subestimarea sau supraestimarea cantității de alimente prăjite consumate. Iar de cele mai multe ori consumul alimentelor prăjite este asociat cu tendința de a bea mai multe băuturi cu zahăr, consumul de sare adăugat, consumul altor alimente nesănătoase, exerciții fizice reduse, fumat etc. De aceea, autorii meta-analizei sunt de acord că identificarea relațiilor exacte dintre alimentele prăjite și riscul de boli cardiovasculare, mortalitate (cardiovasculară sau nu) va necesita şi mai multe cercetări.
