Constipaţia este o stare complexă, ce poate semnala suferinţe grave. Poate fi atât un simptom, cât şi un efect al acestora. Vorbim de constipaţie când sunt întrunite unul sau mai multe elemente: scaun spontan la mai mult de două zile, evacuare dificilă (cu efort), scaune de consistenţă foarte crescută, nevoia de a lua permanent diverse purgative, senzaţie de evacuare incompletă.
Constipaţia este considerată acută când s-a instalat de câteva zile şi tinde să devină permanentă (nu este un episod singular, într-un context bine determinat). De cele mai multe ori, cauza este una organică, gravă, ocluzie intestinală, peritonită, diferite hernii, apendicită acută, aderenţe după operaţii abdominale anterioare.
Unele medicamente pot cauza constipaţii acute, ca efect secundar sau în caz de supradozare, cele mai cunoscute fiind cele antiparkinsoniene, antispastice, opioide, antipsihotice, suplimente cu fier şi calciu. Constipaţia acută este frecvent însoţită de dureri abdominale, uneori foarte intense, vărsături, stare de şoc. Este o urgenţă medico-chirurgicală ce necesită asistenţă medicală rapidă şi intensivă.
Cronică sau habituală
Constipaţia cronică este constipaţia care durează de mai mulţi ani, cu care pacientul s-a obişnuit, motiv pentru care mai este denumită şi habituală. Dacă nu este un simptom al altei afecţiuni, cauzele se regăsesc în diferitele abateri de la un stil de viaţă sănătos, nerespectarea celor trei mese ale zilei şi a orarului acestora, consum insuficient de apă, alimentaţie cu un conţinut insuficient de fibre alimentare. Acestea au roluri foarte importante în întreg procesul de digestie şi absorbţie, printre care asigurarea unui tranzit intestinal şi a unui scaun normal, eliminat cu regularitate. Cele mai bogate în fibre alimentare sunt legumele, rădăcinoasele şi fructele.
Constipaţia, simptom al unor boli
O constipaţie care se instalează lent, dar se accentuează progresiv, nu mai răspunde la suplimentarea cu fructe şi legume, obligă pacientul să-şi administreze tot mai frecvent diverse purgative sau clisme are, de cele mai multe ori, drept cauză o afecţiune organică. Printre acestea se numară: diabetul zaharat agravat, hipotiroidia, hipocalcemia, porfiriile, boli neurologice: Parkinson, scleroza multiplă, leziuni ale măduvei spinării, disfuncţionalităţi ale planşeului pelvin.
Nu în ultimul rând, diferite formaţiuni tumorale, maligne sau benigne, dezvoltate în abdomen sau în pelvis: neoplasm colorectal, chisturi ovariene mari, endometrioză, neoplasme ale vezicii urinare etc.
Legatura dintre constipatie si hemoroizi: cauze si tratament
Complicaţii multiple
Efectele frecvente ale constipaţiei cronice sunt hemoroizii externi, dureroşi, uneori sângerânzi, cu riscul tromboflebitei hemoroidale, fisurile anale, herniile ombilicale sau inghinale. Flora intestinală este dezorganizată, ceea ce produce sau agravează sindromul de intestin iritabil şi expune femeile la infecţii urinare repetate şi rebele la tratament. Însă, cel mai redutabil pericol al constipaţiei cronice este cancerul colorectal.
Sfatul specialistului
Pentru a avea un tranzit intestinal normal, care să ducă la un scaun spontan zilnic sau la maximum două zile, este necesar să consumaţi una sau două salate de crudităţi pe zi, trei-patru fructe pe zi, preferabil mere, prune (chiar şi uscate), piersici, pâine integrală, mămăligă cât mai frecvent. Evitaţi orezul şi brânzeturile fermentate! Nu uitaţi de hidratare (doi litri pe zi) şi de mişcare, cel puţin o oră pe zi.
De reţinut!
Din punct de vedere medical trebuie să avem în vedere trei aspecte:
- când şi în ce condiţii a debutat constipaţia;
- are tendinţa de a se agrava, fără o cauză aparentă (modificări de dietă, stil de viaţă, medicamente etc.);
- au apărut semne şi simptome noi: dureri abdominale, balonări excesive, greaţă, inapetenţă, scădere ponderală, astenie fizică şi psihică, sângerări la scaun etc.
