-
Bolile cardiovasculare reprezinta o importanta problema de sanatate publica in tara noastra, producand peste 57% din totalul deceselor inregistrate anual, pozitionandu-ne pe primul loc in Europa la acest capitol. Conf. dr. Zoltan Galajda explica de ce am ajuns in aceasta situatie si ce putem face pentru a o indrepta.
Unul dintre cei mai cunoscuti experti in chirurgie cardiovasculara si vasculara, dr. Zoltan Galajda are un palmares operator deosebit atat ca numar, cat si ca grad de dificultate, inclusiv interventii pe cord deschis prin proceduri minim-invazive, „off pump”. Este doctor in stiinte medicale si conduce in prezent Sectia de Chirurgie Cardiovasculara, in cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica din Bucuresti.
-
Farmacia Ta: De mai multi ani, Romania se afla in fruntea clasamentului tarilor europene in ceea ce privestea mortalitatea din cauze cardiovasculare. De ce credeti ca suntem aici?
Conf. Dr. Zoltan Galajda: Deoarece oamenii nu iau in considerare factorii de risc, iar afectiunile cardiovasculare continua sa fie depistate tarziu, intr-un stadiu in care tratamentele nu mai sunt eficiente, iar procedurile invazive au un risc ridicat.
Ce masuri ar trebui luate astfel incat romanii sa cunoasca si sa constientizeze factorii de risc pentru bolile aparatului cardiovascular?
Exista inca lacune mari in informarea pacientilor. Sunt de parere ca educatia privind mentinerea sanatatii cardiovasculare trebuie inceputa inca din copilarie prin institutiile de invatamant: gradinita, scoli etc. Aceste informatii se sedimenteaza in subconstient, iar copilul devenind adult va fi mai receptiv si mai disciplinat in relatia cu medicii. Bineinteles, raman valabile caile de mediatizare: tv, radio, ziare, internet etc. Si angajatorii s-ar putea implica, creand conditii favorabile unui stil de viata sanatos sau chiar „impunand” anumite cerinte privind fumatul, consumul de alcool etc.
-
Care sunt cele mai intalnite afectiuni cardiovasculare la noi? Ce incidenta au ele in randul populatiei?
Din cazuistica personala, bolile coronariene si vasculare periferice sunt aproximativ la fel de frecvente. Urmeaza patologia valvulara care, din pacate, este de multe ori depistata tarziu, cu toate ca dispunem de posibilitati ultrasonografice performante. Cat despre incidenta, desi nu este specialitatea mea, stiu, din statisticile publicate, ca la ora actuala tumorile (cancerul) rivalizeaza ca pondere cu bolile cardiovasculare.
Ce simptome ar trebui sa ne alerteze si sa ne trimita la medic?
Simptomele precum oboseala severa nejustificata, pierderea inexplicabila a cunostintei, jena sau durerea „surda”, difuza la nivelul toracelui, palpitatiile si senzatiile de „nod in gat”, cresterea brusca in greutate, „foamea dureroasa”, adica necesitatea de a se alimenta pentru a nu avea o stare de rau, durerile de gamba care apar dupa mai putin de 200 m de mers pe jos sunt cateva dintre semnele ce trebuie sa puna in garda.
-
Cine, cand si cu ce frecventa ar trebui sa-si faca investigatii de tip electrocardiograma sau RMN?
In afara unei acuze evidente, dupa varsta de 40 de ani este bine sa se inregistreze o electrocardiograma o data la 2 ani, iar dupa varsta de 50 de ani anual, pastrandu-se rezultatele de la o investigatie la alta. Uneori micile modificari ce apar pot fi observate doar prin comparatie. Pentru RMN, din cauza costurilor implicate, este indicat sa existe o decizie bine fondata pe date anamnestice si examenul clinic.
Auzim de multe ori expresia „ma doare inima”... Are sau nu temei aceasta?
Inima in sine nu doare. Cu toate acestea, durerea din angina pectorala poate fi acceptata ca o durere a inimii, cauzata de o reactie vegetativa: nu poate fi localizata cu exactitate; este ca o strangere, iar pacientul o arata, de obicei, cu palma. Pe de alta parte, durerea ce poate fi indicata de catre pacient cu precizie, cu degetul, este, de regula, de natura osoasa sau din cauza unui nerv intercostal.
-
Cu ce alte locuri comune va mai confruntati cand vine vorba despre sanatatea inimii?
De departe cel mai raspandit mit este cel intalnit peste tot pe glob cum ca inima ar fi sediul sufletului, al sentimentelor. Transplantul de cord nu schimba personalitatea, „sufletul” pacientului. E drept ca inima reactioneaza la sentimente prin frecventa, tensiune arteriala, dar aceste comenzi le primeste pe cale nervoasa sau umorala. Creierul este cel care, in opinia mea, ne rezerva inca multe surprize din acest punct de vedere. De abia atunci cand se va realiza primul transplant de cap uman (mult mediatizat si controversat), vom putea avea unele indicii...
Cum ne recuperam dupa un infarct miocardic
In ce mod se schimba viata unei persoane dupa infarct? Cat de mare este riscul de recidiva?
Daca nu a afectat un teritoriu mare din miocard, infarctul nu influenteaza in mod semnificativ viata pacientului. Impactul este mai mult unul de natura psiho-emotionala, intrucat apare frica de un infarct urmator. Cat despre recidiva, riscul ca aceasta sa se produca tine de aria coronara lezata, dar si de faptul ca leziunea a putut fi sau nu rezolvata integral.
-
De ce este considerata periculoasa sarea in cazul cardiacilor? Cum anume dauneaza aceasta?
Sarea este un element natural, necesar in organism. In bolile cardiovasculare, este contraindicata poate putin abuziv si radical. Sarea retine apa si prin hipervolemie suprasolicita cordul. Eu as prefera recomandarea unei alimentatii normosodate (cantitate normala de sare), cu contraindicarea celorlalti factori de risc: fumatul, alcoolul abuziv, grasimile nedigerabile usor sau care contin compusi nocivi prin prajire etc.
Ce alte recomandari ati avea pentru cititorii nostri?
Sa adopte o alimentatie echilibrata, cat mai naturala, sa favorizeze grasimile vegetale in locul celor de origine animala. Apoi, dupa trecerea pragului de 40 de ani, sa efectueze periodic (conform programei existente) o radiografie toracica, o data la 2 ani un ECG, o data la 3 ani examene complexe de laborator (hemoleucograma, VSH, teste hepatice si renale), o data la 4 ani ECHO cardiac si o data la 5 ani – Doppler pentru arterele femurale si carotide.
Interviu
Conf. dr. Zoltan Galajda: „Educatia privind sanatatea inimii trebuie inceputa inca din copilarie”
3 ianuarie 2018
Articole din aceeasi categorie
Gina Pistol: „Ma simt mult mai bine cand fac sport, imi da o stare incredibila, atat fizic, cat si psihic”
Prof. Dr. Nicolae Hancu: „Nu, nu e scump sa tii regim!”
Cristina Cioran si Paula Chirila: „Secretele sanatatii – alimentatie echilibrata, sport si optimism”
Teo Trandafir: „Un stil de viata sanatos presupune sa nu cazi in extreme”
Dan Bittman: „Nu va tratati dupa ureche! Intotdeauna e nevoie de parerea unui specialist”
Ramona Badescu: „Este mai bine sa previi decat sa vindeci!”
Paula Chirila: „Lucrurile au importanta pe care le-o dam”
„Sanatatea este cel mai frumos dar si trebuie pretuita” Mirabela Dauer
Stresul, prieten si inamic
