Hipercolesterolemia constituie un subiect fierbinte al zilelor noastre, colesterolul fiind unul din agentii responsabili de ateroscleroza, care conduce la aparitia bolilor cardiovasculare.
Cresterea nivelului de colesterol sangvin este adesea rezultatul unei proaste igiene de viata, responsabili fiind o alimentatie prea grasa si prea bogata, sedentarismul exagerat si tabagismul. Exista insa si hipercolesterolemii esentiale (hipercolesterolemia familiala, heterosizota si homozigota), care sunt adesea ereditare.
Provenienta
Organismul uman sintetizeaza si stocheaza in jur de 100 g de colesterol, care se regasesc in cea mai mare parte la nivelul creierului, nervi, celule nervoase. Bila evacueaza o parte din acesta in intestin, in medie 100 mg pe zi, in functie de individ. Apoi se regaseste in sange, intr-o forma combinata, intrand in constitutia lipoproteinelor, unele cu densitate scazuta (LDL) si cu densitate inalta (HDL).
Aceste lipoproteine cu densitate scazuta (low dwnsity lipoproteins – LDL) aduc colesterolul in celule, indeosebi in celulele peretilor arteriali care sunt alterati de aceste depozite lipidice, numite placa ateromatoasa sau aterom cand sunt semnificative. LDL-colesterolul este denumit din aceasta cauza „colesterol rau”.
Lipoproteinele cu densitate inalta (High density lipoproteins – HDL) aduc colesterolul spre ficat, de unde este eliminat pe caile biliare, in a doua parte a duodenului, in intestinul subtire. Aceste lipoproteine au rolul de a curata arterele de toate depozitele lipidice de proasta calitate si de a reduce riscul aparitiei placii de aterom. Din aceste motive este denumit „colesterol bun”.
Valorile considerate normale pentru colesterol si constituentii sai:
Colesterol total < 200 mg%, fara a atinge 200;
Colesterol HDL > 45 mg% la barbat si peste 55 mg% la femeie;
Colesterol LDL < 130 mg%, la diabetici < 100 mg%.
Cand trebuie sa ne facem griji?
De fiecare data cand rezultatele analizelor noastre biologice se indeparteaza de cifrele mentionate anterior, trebuie sa ne ridice semne de intrebare. Un nivel peste 260 mg% al colesterolului multiplica riscul de infarct miocardic de 4 ori, dar s-a observat ca exista persoane care fac infarct miocardic la un nivel al colesterolului total de 200 mg%.
Din aceasta cauza este foarte important de dozat si LDL si HDL colesterolul. Mai exista si raportul colesterol total/HDL <4,5 (indice de aterogenitate). Cu cat acest raport este mai mare, cu atat riscul unui accident cardiovascular este mai mare.
Supravegheati-va dieta!
Orice crestere a valorilor amintite mai sus trebuie supravegheata, mai ales daca se asociaza si alti factori precum diabetul, obezitatea sau tabagismul, sedentarismul si consumul de alcool. Regula este urmatoarea:
o persoana sanatoasa, fara supragreutate sau exces de colesterol nu trebuie sa consume mai mult de un produs gras la o masa; o persoana cu hipercolesterolemie, fara greutate in exces, trebuie sa scada ratia de acizi grasi saturati (grasimi animale) si sa o creasca pe cea de acizi grasi mononesaturati si polinesaturati; o persoana cu hipercolesterolemie si supraponderala, trebuie sa adopte un regim mai restrictiv.
Daca dupa cateva luni regimul si scaderea in greutate nu au reusit sa determine o aducere a colesterolului in limite normale, este cazul sa urmati o terapie hipolipemianta (medicamente care scad nivelul colesterolului sangvin).
Alimente permise
Carnea slaba degresata: vita, vitel, carne de pasare, pui, fazan, curca (consumate insa fara piele). Mielul si porcul pot fi consumate o data pe saptamana sau chiar mai rar; Pestele; Produse lactate precum lapte degresat, iaurt slab, branza degresata; Toate fructele si legumele. Se pot adauga aproximativ 10 grame de margarina slaba sau 1-2 linguri de ulei de masline, floarea-soarelui, soia, nuci la legumele gatite si la cruditati. Fainoasele trebuie consumate in cantitati moderate: paine, orez, gris, paste – fara oua. Consumul de oua trebuie redus la doua pe saptamana, pentru albus insa nu exista nicio restrictie; Bauturile alcoolice trebuie reduse, se consuma in schimb apa minerala sau plata, ceai, cafea slaba, sucuri de fructe fara zahar, sucuri de rosii sau morcovi.
Alimente nerecomandate
Carne grasa: oaie, coasta de porc, rata, gasca; Galebenusul de ou si pastele cu ou trebuie suprimate; Organe: ficat, rinichi, creier; Lactate: lapte nedegresat, concentrat, iaurt nedegresat, branzeturi grase (cu mai mult de 50% materii grase); Fructe oleaginoase consumate frecvent si abuziv: alune, migdale, arahide, curmale, avocado. Produse zaharoase, produse prajite, semipreparatele din comert (congelate sau nu); Bauturile de ciocolata sau cacao, supe de carne nedegresata, sosuri, maioneze, unt, smantana.
Tabel: Continutul in colesterol al principalelor alimente
Tipul alimentului | Procentul de colesterol in mg/100g | Tipul alimentului | Procentul de colesterol in mg/100g |
Creier de bovina | 2300 | Pulpa de pui | 50 |
Ficat | 420 | Supa de pui | 30 |
Branzeturi | 150-200 | Sandvis cu jambon si unt | 116 |
Unt | 280 | Sangerete | 180 |
Carne grasa de porc | 125 | Tocatura carnati | 120 |
Lapte de vaca | 110 | Smantana | 10 |
Galbenus dintr-un singur ou | 230 | Biftec de vita | 82 |
Caltabos | 125 | File de vita | 76 |
Caviar | 300 | Rinichi de vita | 362 |
Stridii | 206 | Escalop de vitel | 88 |
Homari | 62 | Escalop de curca | 18 |
Creveti | 225 | Curca la tava | 155 |
Crab | 75 | Chec | 152 |
Scoici | 45 | Frisca | 136 |
Raci | 136 | sarlota | 225 |
Fazan | 105 | Hering | 53 |
Iaurt | 30 | Pastrav | 70 |
Iepure | 100 | Somon | 47 |
Rata la tava | 93 | Ton | 32 |
Lapte 50% degresat | 8 | Piftie | 220 |
Lapte nedegresat | 16 | Carnat subtire uscat | 212 |
Masline verzi | 1000 | Coasta | 105 |
Maioneza | 61 | Jambon obisnuit | 13 |
Creier de miel | 2135 | Piept pui | 48 |
Spata de miel la tava | 74 | ||
Sardine in ulei | 131 | ||
Calcan | 22 |
Dr. Laura Margareta Bara
Medic consultant nutritie