Colestaza de sarcină, cunoscută și sub denumirea de colestază intrahepatică de sarcină, descrie o entitate clinică relativ obscură, de cauze necunoscute, dar cu un profil biochimic și funcțional caracteristic, care apare în timpul sarcinii și se rezolvă postpartum. De cele mai multe ori, apare în a doua jumătate a sarcinii, iar clinic se caracterizează printr-un prurit intens, în absența unei leziuni cutanate primare. Deseori, apar modificări secundare ale pielii, datorate pruritului, care pot lua forma unor excoriații și leziuni de tip prurigo. Deși colestaza de sarcină este în cea mai mare parte relativ inofensivă pentru mamă, poate avea repercursiuni grave asupra fătului.
Ca urmare a faptului că sarcina presupune schimbări hormonale semnificative, se consideră că colestaza de sarcină este o afecțiune hormon-dependentă. Termenul de „colestază” descrie acea patologie în care fluxul biliar este întrerupt, ca urmare a obstrucționării canalului prin care are loc eliminarea acestuia. Cu toate acestea, în colestaza de sarcină nu poate fi certificată prezența unui calcul biliar, de exemplu, care să blocheze fluxul bilei. Singurul motiv al apariției acestei patologii este, astfel, sarcina în sine, cu modificările hormonale pe care le implică. În cele mai multe cazuri, colestaza de sarcină este ușor de tratat, dar necesită supraveghere amănunțită.
Colestaza de sarcină – cauze și factori de risc
Colestaza de sarcină are o etiologie multifactorială, deosebit de complexă, care implică sinergia între susceptibilitatea genetică (cel puțin 50% dintre cazurile de colestază de sarcină se prezintă cu un istoric familial pozitiv), factorii hormonali și cei de mediu. Studii de actualitate indică și faptul că femeile care dezvoltă colestază de sarcină prezintă mutații la nivelul genelor ABCB4, implicate în sinteza proteinelor canaliculelor hepatobiliare. Concentrațiile crescute de hormon estrogen par a fi implicate în colestaza de sarcină, deoarece patologia tinde să apară în special la sfârșitul trimestrului al doilea, când nivelurile de estrogen sunt ating concentrația maximă.
Există mai mulți factori de risc care cresc posibilitatea ca o femeie să aibă colestază de sarcină, iar aceștia includ:
- deficitul de seleniu și vitamina D;
- istoricul medical pozitiv de afecțiuni hepatice (hepatită C, prezența de calculi biliari, boală hepatică cronică);
- sarcina multiplă;
- vârsta înaintată a mamei;
- sindromul de hiperstimulare ovariană;
- fertilizarea in vitro;
- istoricul familial pozitiv (atât rude de gradul I are au avut colestază de sarcină, cât și sarcini anterioare care s-au prezentat cu această patologie);
- istoricul familial pozitiv de afecțiuni hepatice.
Cu toate acestea, colestaza de sarcină poate apărea chiar și în rândul femeilor însărcinate ce nu prezintă un istoric familial pozitiv sau afecțiuni hepatice subiacente. Din acest motiv, patologia se consideră a avea în primul rând o componentă genetică majoră, declanșată de nivelul specific de hormoni din timpul sarcinii. În orice caz, patologia implică o dereglare majoră în menținerea homeostaziei acidului biliar hepatic, și creșterea ulterioară a concentrației acestora. Pătrunzând în sânge, există un risc crescut ca aceștia să fie transportați în lichidul amniotic, unde pot afecta în mod direct fătul și dezvoltarea acestuia, ducând la complicații cu potențial mortal.
Colestaza de sarcină – simptome și manifestări
În mod obișnuit, colestaza de sarcină apare la sfârșitul trimestrului al doilea de sarcină. Cel mai important simptom, care poate chiar preceda anomaliile biochimice, este apariția pruritului, în special la nivelul palmelor și tălpilor, fiind deosebit de intens. Pruritul se exacerbează în timpul nopții și, în unele cazuri, se poate generaliza. Pot fi prezente și alte semne tipice, descrise și de pacientul cu colestază clasică, și care includ: vomismente și senzație de greață, oboseală, durere localizată în cadranul superior drept, eliminarea unui scaun de culoare palidă. Pruritul poate fi îndeajuns de intens încât să interfereze cu calitatea somnului, de unde și oboseala accentuată.
Anomaliile biochimice se traduc prin creșterea marcantă a nivelului de acizi biliari totali. Spre exemplu, nivelul de acid biliar seric total care depășește valoarea de 10 μmoli/L, în asociere cu pruritul intens, este un semn clar de colestază de sarcină. La femeile diagnosticate cu colestază de sarcină, se înregistrează niveluri foarte crescute de autotaxină, o enzimă care induce pruritul intens. Deși colestaza de sarcină nu ridică riscuri semnificative pentru persoana însărcinată, are un potențial ridicat de complicații în ceea ce privește dezvoltarea și prognosticul sarcinii. Spre exemplu, riscul de complicații crește proporțional cu creșterea nivelului de acid biliar seric.
Colestaza de sarcină – opțiuni de tratament
Tratamentul pentru colestaza de sarcină vizează, înainte de toate, reducerea riscului ca boala să evolueze spre complicații perinatale. Odată confirmat diagnosticul, tratamentul trebuie elaborat imediat, iar medicamentul de elecție în colestaza de sarcină este acidul ursodeoxicolic. Acesta nu doar că ameliorează simptomele asociate patologiei, ci duce și la scăderea nivelului de acizi biliari totali. De asemenea, medicamentul este singur pentru făt, deși femeile însărcinate pot să prezinte efecte secundare cum sunt vărsăturile, diareea și greața. Totuși, eficiența terapeutică a acestui medicament este dovedită prin faptul că riscul asociat moralității perinatale devine nul.
În unele situații, profilul biochimic din colestaza de sarcină nu se îmbunătățește după începerea tratamentului cu acid ursodeoxicolic. Alte terapii viabile includ administrarea de medicamente cum sunt colestiramina, rimfapicina sau S-adenozil-L-metionina. Pentru ameliorarea pruritului intens, pot fi utilizate antihistaminice, însă acestea nu au efect asupra homeostaziei acizilor. În aceeași măsură, trebuie să se aibă în vedere și abordarea unui regim alimentar specific, cât mai bogat în fibre vegetale, vitamine, grăsimi sănătoase, cu limitarea aportului de grăsimi saturate și carbohidrați rafinați.
Colestaza de sarcină – posibile complicații
Deși nu ridică riscuri pentru viitoarea mămică, colestaza de sarcină poate avea un potențial cu repercursiuni negative asupra fătului. Întrucât acizii biliari materni ai căror concentrație atinge valori foarte mari în colestaza de sarcină pot traversa placenta, pot duce la complicații fetale:
- decesul intrauterin;
- naștere prematură;
- sindromul de aspirație de meconiu;
- necesitatea internării nou-născutului în secția de terapie intensivă;
- sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.
Riscul acestor complicații, și în special al decesului intrauterin, crește semnificativ atunci când se înregistrează concentrații de peste 100 μmoli/L a acizilor biliari totali. În lipsa tratamentului și monitorizării atente, prognosticul favorabil este mult redus, cu implicații negative în special asupra fătului.
Foto: Shutterstock
