Ficatul este unul dintre cele mai complexe organe ale corpului uman, având multiple roluri vitale. Este responsabil pentru detoxifierea, metabolizarea substanțelor, stocarea de nutrienți și producerea de substanțe necesare pentru buna funcționare a organismului.
Ficatul funcționează și ca o glandă, secretând bilă în sistemul digestiv, pentru a facilita digestia grăsimilor și producând alte substanțe chimice importante, cum ar fi factorii de coagulare a sângelui și hormonii.
Ficatul, însă, poate fi expus la diverse afecțiuni care pot afecta negativ funcționarea sa. Distrugerea sau moartea celulelor hepatice este cunoscută sub numele de hepatocitoliză sau citoliză hepatică.
Citoliza hepatica (hepatocitoliza), cauze și factori de risc
Hepatocitoliza este un termen medical care se referă la moartea (liza) celulelor hepatice, adică la distrugerea lor. Poate fi cauzată de diverse afecțiuni, cum ar fi hepatita virală, hepatita toxică, hepatita alcoolică, ciroza hepatică, necroza hepatică ischemică sau alte boli hepatice. Procesul de hepatocitoliză poate duce la eliberarea anumitor enzime hepatice în sânge, cum ar fi alanina aminotransferaza (ALT) și aspartat aminotransferaza (AST), care pot fi detectate prin teste de sânge și sunt utilizate pentru diagnosticarea afecțiunilor hepatice și evaluarea stării hepatice a pacientului.
Principalele cauze și factori de risc asociate cu citoliza hepatică sunt:
Hepatita virală
Infecțiile virale cu virusuri hepatotrope, cum ar fi virusurile hepatitice B, C și D, pot provoca inflamație și leziuni hepatice, conducând la citoliză hepatică.
Hepatita alcoolică
Consumul excesiv de alcool poate duce la leziuni hepatice, inclusiv steatoză hepatică (depunerea de grăsime în ficat), hepatită alcoolică și ciroză, toate acestea fiind asociate cu hepatocitoliza.
Medicamente hepatotoxice
Unele medicamente pot fi hepatotoxice și pot provoca leziuni hepatice, inclusiv citoliză hepatică. Printre acestea se numără anumite antibiotice, medicamente antiinflamatoare non-steroidiene (AINS), statine, medicamente pentru chimioterapie și altele.
Boli hepatice metabolice
Afecțiuni metabolice, cum ar fi boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și boala ficatului gras alcoolic (AFLD), pot provoca leziuni hepatice și hepatocitoliză.
Boli autoimune hepatice
Boli precum hepatita autoimună și ciroza biliară primară sunt asociate cu inflamație și leziuni hepatice, care pot duce la citoliză hepatică.
Hepatotoxicitatea altor substanțe
În afară de medicamente, expunerea la alte substanțe toxice, cum ar fi substanțele chimice industriale, pesticidele și alte substanțe toxice, poate provoca leziuni hepatice și hepatocitoliză.
Obiceiuri alimentare și stil de viață
Consumul excesiv de alimente grase, bogate în zaharuri ori procesate, precum și obezitatea și sedentarismul, pot crește riscul de hepatocitoliză.
Citoliza hepatică, simptome și manifestări clinice
Uneori, hepatocitoliza poate fi asimptomatică și poate fi detectată doar prin teste de laborator care măsoară enzimele hepatice crescute în sânge. Cu toate acestea, în unele cazuri, poate produce simptome și semne care să indice o disfuncție hepatică.
Printre simptomele și manifestările clinice comune ale hepatocitolizei (citoliza hepatică) se numără:
- durere abdominală;
- senzație de greață şi vărsături;
- oboseală și slăbiciune;
- icter;
- mâncărime (mâncărimea persistentă a pielii, cunoscută sub numele de prurit, poate fi cauzată de acumularea de substanțe toxice în sânge din cauza disfuncției hepatice);
- modificări ale scaunului și urinei;
- umflarea abdomenului.
Citoliza hepatică, protocol de diagnostic
Diagnosticul de citoliză hepatică implică de obicei o combinație de istoric medical, examinare fizică, teste de laborator și, uneori, imagistică medicală.
Iată un posibil protocol de diagnostic pentru citoliza hepatică:
1. Istoric medical și examinare fizică
Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le experimentează, istoricul medical al pacientului și factorii de risc care ar putea contribui la leziunile hepatice. Apoi, va efectua o examinare fizică pentru a căuta semne ale disfuncției hepatice, cum ar fi icterul, umflarea abdomenului sau sensibilitatea la palpare în zona ficatului.
2. Analize de sânge
Se pot efectua diverse teste de sânge pentru a evalua funcția hepatică și pentru a detecta leziunile hepatice. Aceste teste includ:
- Alanina aminotransferaza (ALT) și aspartat aminotransferaza (AST). Aceste enzime hepatice sunt eliberate în sânge atunci când celulele hepatice sunt deteriorate sau distruse. Nivelurile crescute de ALT și AST pot indica citoliză hepatică.
- Bilirubina. Bilirubina este un pigment biliar care poate fi crescută în cazurile de icter și în alte afecțiuni hepatice.
- Fosfataza alcalină (ALP) și GGT. Aceste enzime pot fi crescute în cazurile de obstrucție a căilor biliare și în alte afecțiuni hepatice.
- Proteine hepatice. Nivelurile de albumină și globuline pot fi măsurate pentru a evalua funcția sintezei proteice hepatice.
- Protime și INR. Aceste teste măsoară funcția de coagulare a sângelui și pot fi afectate în cazurile de disfuncție hepatică.
3. Imagistică medicală
În unele cazuri, se poate recomanda realizarea unor investigații de imagistică medicală pentru a evalua structura și aspectul ficatului și pentru a exclude alte afecțiuni. Acestea pot include:
- ecografie abdominală;
- tomografie computerizată (CT) ori rezonanță magnetică (RMN) abdominală;
- elastografie tranzitorie (FibroScan).
4. Biopsie hepatică
În unele cazuri, mai ales atunci când există incertitudine în diagnostic sau atunci când se suspectează boli hepatice avansate, se poate recomanda o biopsie hepatică. Aceasta implică prelevarea unei mostre de țesut hepatic pentru examinare microscopică în laborator, pentru a evalua gradul de leziuni hepatice și pentru a ghida tratamentul.
Citoliza hepatică, opţiuni de tratament
Tratamentul citolizei hepatice depinde în principal de cauza subiacentă a leziunilor hepatice și de severitatea afecțiunii.
Iată câteva opțiuni de tratament care pot fi considerate în caz de citoliză hepatică:
- Gestionarea cauzei subiacente:
Tratamentul hepatitei virale. În cazul hepatitelor virale, se pot utiliza medicamente antivirale specifice pentru a suprima replicarea virală și pentru a îmbunătăți funcția hepatică.
Renunțarea la alcool. Pentru persoanele cu hepatită alcoolică sau cu ciroză hepatică cauzată de alcool, este vital să se evite complet consumul de alcool.
Întreruperea medicamentelor hepatotoxice. Dacă citoliza hepatică este cauzată de medicamente hepatotoxice, medicul poate recomanda întreruperea acestor medicamente sau schimbarea tratamentului.
- Modificări ale stilului de viață:
Adoptarea unei diete sănătoase. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, grăsimi sănătoase și proteine slabe, poate ajuta la menținerea sănătății hepatice.
Controlul greutății. Pierderea în greutate și menținerea unei greutăți sănătoase pot fi benefice pentru persoanele cu boală hepatică grasă sau alte afecțiuni metabolice asociate cu citoliza hepatică.
Exerciții fizice regulate. Exercițiile fizice regulate pot contribui la îmbunătățirea funcției hepatice și la menținerea sănătății generale.
- Tratament medicamentos:
Medicamente hepatoprotectoare. Unele medicamente, cum ar fi silimarina (extract de armurariu), pot avea efecte hepatoprotectoare și pot ajuta la regenerarea și protecția celulelor hepatice.
Corticosteroizi sau medicamente imunosupresoare. În cazul unor afecțiuni hepatice autoimune, cum ar fi hepatita autoimună, se pot utiliza corticosteroizi sau alte medicamente imunosupresoare pentru a reduce inflamația și leziunile hepatice.
- Monitorizare și intervenții suplimentare:
Monitorizarea regulată a funcției hepatice. Pentru pacienții cu afecțiuni hepatice, este important să se efectueze teste de sânge periodice pentru a monitoriza funcția hepatică și pentru a detecta eventualele schimbări sau complicații.
Intervenții endoscopice. În cazul unor complicații severe, cum ar fi varicele esofagiene sau sângerările din tractul gastrointestinal superior, pot fi necesare proceduri endoscopice pentru controlul sângerării și prevenirea complicațiilor.
Citoliza hepatică, complicaţii şi riscuri
Unele dintre complicațiile și riscurile asociate cu citoliza hepatică includ:
Insuficiența hepatică
În cazurile severe de citoliză hepatică, în care o cantitate semnificativă de celule hepatice sunt distruse, poate apărea insuficiența hepatică, o afecțiune gravă care poate duce la disfuncție hepatică severă și potențial fatală.
Ciroza hepatică
Când leziunile hepatice sunt persistente și netratate, ele pot progresa către ciroză hepatică, o afecțiune cronică caracterizată prin fibroză extinsă și modificări structurale ale ficatului. Ciroza poate fi asociată cu complicații grave, cum ar fi hipertensiunea portală, varicele esofagiene și ascita.
Cancerul hepatic
Anumite afecțiuni hepatice cronice, cum ar fi ciroza hepatică, pot crește riscul de a dezvolta cancer hepatic (carcinom hepatocelular), care poate fi o complicație gravă și potențial letală a citolizei hepatică netratate.
Ascita
În cazurile severe de citoliză hepatică sau ciroză hepatică, poate apărea acumularea de lichid în cavitatea abdominală, cunoscută sub numele de ascită. Ascita poate fi inconfortabilă și poate fi asociată cu alte complicații, cum ar fi infecțiile abdominale.
Encefalopatia hepatică
În cazurile avansate de ciroză hepatică sau insuficiență hepatică, poate apărea encefalopatia hepatică, o afecțiune care afectează funcția creierului și poate duce la tulburări cognitive, confuzie, somnolență și chiar comă hepatică.
Varicele esofagiene și sângerările gastrointestinale
Hipertensiunea portală asociată cu ciroza hepatică poate duce la dezvoltarea varicelor esofagiene, care pot fi fragile și predispuse la sângerări grave în tractul gastrointestinal superior.
Risc crescut de infecții
Funcția imunitară poate fi afectată în cazurile de citoliză hepatică sau ciroză hepatică, ceea ce poate crește riscul de infecții bacteriene sau virale.
Hepatocitoliza. Sfaturi pentru prevenție
Prevenirea citolizei hepatice și a afecțiunilor hepatice asociate poate implica adoptarea unor obiceiuri sănătoase de viață și evitarea factorilor de risc cunoscuți.
Reducerea sau renunțarea la consumul de alcool poate reduce semnificativ riscul de hepatită alcoolică, ciroză hepatică și alte leziuni hepatice asociate cu consumul excesiv de alcool.
Obezitatea și excesul de greutate sunt factori de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), care poate duce la citoliză hepatică și alte complicații hepatice. Menținerea unei greutăți sănătoase prin exerciții fizice și o dietă echilibrată, din care să fie eliminate alimentele procesate, poate ajuta la menținerea sănătății hepatice.
Fiți conștienți de medicamentele care pot fi hepatotoxice și luați-le doar sub supravegherea unui medic, vaccinați-vă împotriva hepatitelor virale B și C, evitați expunerea la toxine și substanțe chimice hepatotoxice!
Gestionarea stresului și evitarea fumatului pot contribui, de asemenea, la menținerea sănătății generale și a funcției hepatice. Ținerea sub control a afecțiunilor medicale cronice, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și dislipidemia, poate ajuta la reducerea riscului de afecțiuni hepatice asociate cu aceste boli.
