Luna octombrie a debutat cu decernarea prestigiosului Premiul Nobel pentru Medicină 2022. Academia Regală Suedeză pentru Științe a anunțat că suedezul Svante Paabo este cel care primește în acest an înalta distincție pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană.
Geneticianul suedez Svante Paabo a primit Premiul Nobel pentru Medicină pe 2022 pentru descoperirile privind „genomurile hominizilor dispăruți și evoluția rasei umane”.
Paabo „a realizat ceva aparent imposibil”, potrivit Comitetului Nobel, în momentul în care a secvențiat primul genom de Neanderthal, descoperind că Homo Sapiens s-a încrucișat cu Neanderthalienii.
Primele cercetări ale lui Paabo au fost notate în 2010, când Paabo era pionier în metodele de extragere, secvențiere și analiză a ADN-ului din oasele de Neanderthal.
„Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul omului de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut până atunci, Omul de Denisova. De asemenea, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții”; au transmis reprezentanții Nobel printr-un comunicatul oficial.
Paabo: „Am crezut că este o greşeală”
În urmă cu 50.000 de ani, relaţia dintre doi hominizi – un neadertalian şi un denisovan – a dus la aducerea pe lume a unui copil. Un minuscul fragment de os stă dovadă astăzi privind acuplări între cele două specii care au marcat evoluţia umană. Descoperit în anul 2012, într-o peşteră din Munţii Altai din Siberia – la frontiera dintre Rusia şi Mongolia, „Denny”, după cum a fost supranumit de echipa de cercetători, a aparţinut unei fiinţe de sex feminin de cel puţin 13 ani, care a trăit cu circa 50.000 de ani în urmă. Osul ar fi provenit de la femurul acesteia, de la tibie sau de la humerus.
Grota în care s-a stins aceasta fiinta, cunoscută sub numele de Denisova, a devenit celebră. Tot acolo au fost descoperite primele rămăşiţe fosilizate ale omului de Denisova – fragmente dintr-o falangă auriculară.
Analizându-l pe „Denny”, geneticienii au reuşit să descopere cromozomii pe care tânăra i-a moştenit de la tatăl şi de la mama ei. Oamenii de ştiinţă au constatat, fără nicio îndoială, că era urmașa unui neandertalian şi un denisovan.
„La început am crezut că este o greşeală de laborator”, a spus, în 2018, Svante Paabo.
În călătoriile lor dinafara Africii, neandertalienii s-au răspândit prin Europa şi Asia de Vest, în timp ce denisovanii s-au îndreptat către Asia de Est.
„Neandertalienii şi denisovanii s-ar putea să nu fi avut prea multe ocazii de a se întâlni. Însă, când acest lucru s-a întâmplat, se pare că ei nu au avut prejudecăţi (…) Trebuie că se fi împerecheat frecvent, mult mai des decât am crezut iniţial, altfel nu am fi fost atât de norocoşi”; a mai explicat Svante Paabo, cel care a indentificat omul de Denisova.
Premiul Nobel pentru Medicină, în ultimii 10 ani
Iată lista laureaților Premiului Nobel din ultimii 10 ani, în ordine cronologică.
- 2021: David Julius și Ardem Patapoutian – pentru descoperirea modului în care sistemul nervos transmite temperatura și simțul tactil.
- 2020: Michael Houghton, Harvey J. Alter și Charles M. Rice – pentru descoperirea virusului care provoacă hepatita C.
- 2019: William Kaelin, Gregg Semenza și Peter Ratcliffe – pentru adaptarea celulelor la niveluri diferite de oxigen din organism, fiind noi perspective pentru tratamentul cancerului și al anemiei.
- 2018: James P. Allison și Tasuku Honjo – pentru cercetările privind imunoterapia, deosebit de eficientă în tratamentul cancerelor virulente.
- 2017: Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young – pentru mecanismele ceasului biologic.
- 2016: Yoshinori Ohsumi – pentru descoperirile privind autofagia, procesul prin care celulele noastre își digeră propriile deșeuri și care, în cazul unei funcționări defectuoase, declanșează boala Parkinson sau diabetul.
- 2015: William Campbell, Satoshi Omura și Tu Youyou – pentru descoperirile privind tratamentul împotriva infecțiilor parazitare și a malariei.
- 2014: John O’Keefe și May-Britt și Edvard Moser – pentru cercetările lor privind „GPS-ul intern” al creierului, care ar putea duce la progrese în studierea bolii Alzheimer.
- 2013: James Rothman, Randy Schekman și Thomas Südhof – pentru descoperiri în domeniul transportului intracellular si noile perspective asupra unor boli precum diabetul.
- 2012: Shinya Yamanaka și John Gurdon – pentru cercetările privind reversibilitatea celulelor stem, care face posibilă crearea tuturor tipurilor de țesuturi în corpul uman.
