Apariția unui chist sinovial nu ar trebui să ridice niciun fel de îngrijorare, întrucât acestea sunt deosebit de întâlnite în practica ortopedică. Numite și „chisturi ganglionare”, aceste formațiuni veziculare sunt benigne, necancerigene, având un conținut gelatinos, de natură mucoasă. Chiar dacă nu se cunosc pe deplin cauzele care duc la apariția unui chist ganglionar, se speculează că la baza apariției, indiferent de etiologie, ar sta modificările degenerative de la nivelul articular, a mucoasei conjunctive, iar în unele cazuri fenomenul de herniere a lichidului sinovial articular. În foarte puține dintre cazuri, existența unui chist sinovial duce la apariția simptomelor tipice.
De cele mai multe ori, chisturile sunt asimptomatice, însă tabloul clinic poate fi mai sever când vorbim despre un chist sinovial localizat la nivelul coloanei vertebrale. De obicei, când apar la nivel vertebral, se certifică prezența chistului la nivelul regiunii lombare. În aceste cazuri, poate duce la îngustarea canalului spinal și, secundar, la compresia rădăcinilor nervoase de la nivelul coloanei vertebrale. Apar manifestări nespecifice, cum ar fi durerile de spate și radiculopatiile. Când se localizează la nivelul mâinilor, picioarelor sau chiar genunchiului, deseori sunt lipsite de simptome, în unele cazuri ducând la o oarecare limitare a mișcării și rigiditate articulară.
Chist sinovial – cauze și factori de risc
Lichidul sinovial este un fluid produs de membrana sinovială, cu rol în a asigura lubrifierea și, astfel, dinamica articulară normală. Odată cu înaintarea în vârstă, componentele articulare trec printr-un proces de degenerare, ca parte firească a îmbătrânirii. Implicit, cartilajul articular, dar și membrana sinovială, se deteriorează. Se crede că un chist sinovial apare ca urmare a faptului că organismul compensează destructurările articulare prin accelerarea biosintezei acestui lichid sinovial. Lichidul în exces va fi depozitat în afara structurii articulației, se va concentra și, drept urmare, duce la formarea unui chist sinovial care se va înconjura cu un perete fibros, gros.
De cele mai multe ori, un chist sinovial are forma unui săculeț plin cu acid hialuronic și cu alți compuși, cum ar fi mucopolizaharidele. Căptușit cu celule sinoviale bogate în mucină, un astfel de chist ganglionar se poate forma atât în interiorul articulației, cât și în afara acesteia sau chiar pe de-a lungul unui tendon articular. Cele mai obișnuite locuri unde aceste chisturi pot apărea, printre altele, sunt articulația pumnului, genunchiului, gleznei, degetelor. Persoanele în vârstă, după cum am menționat, sunt mult mai predispuse să dezvolte un chist sinovial, dar acestea pot să apară și la tinerii adulți și adolescenți; există o incidență aproape triplă în rândul femeilor.
Deși nu s-a ajuns la un consens unanim acceptat privitor la cum și de ce apare un chist sinovial, au fost vehiculate mai multe teorii, cum ar fi:
- migrarea țesutului și lichidului sinovial din interiorul unei articulații, în afara acesteia;
- degenerarea (fiziologică sau patologică) a țesutului conjunctiv de la nivelul unei articulații, pe fondul înaintării în vârstă, leziunilor sau afecțiunilor sistemice;
- producția în exces de acid hialuronic de către fibroblaste, mai ales în urma leziunilor și, de asemenea, aglomerarea moleculelor de acid hialuronic sub forma mucinei dintr-un chist.
La tineri adulți și chiar adolescenți, astfel de formațiuni pot fi observate mai ales la sportivii de performanță, cum ar fi cei care practică gimnastica. Apar ca urmare a suprasolicitării constante a articulației și microleziunilor care, în timp, duc la deteriorarea articulației. Artrita reumatoidă, de exemplu, se prezintă deseori cu cel puțin un chist sinovial. Suprasolicitarea articulațiilor, cu realizarea mișcărilor repetitive, presiunea excesivă asupra acestora, practicarea sporturilor care necesită mobilizare articulară intensă, crește riscul ca o persoană să dezvolte un chist sinovial. În cele din urmă, principalele cauze care duc la apariția acestor chisturi sunt următoarele:
- vârsta înaintată;
- suprasolicitarea articulațiilor, menținerea unor poziții deficitare timp îndelungat;
- traumatisme, leziuni și inflamații la nivel articular (indiferent de etiologie);
- anumite afecțiuni: artrita reumatoidă, osteoartrita, siringomielia, tendinita.
În mod obișnuit, un chist sinovial nu se asociază unei afecțiuni subiacente. De asemenea, uzual apare la nivelul feței dorsale a articulației pumnului sau la nivelul feței palmare. Nu se prezintă cu simptome specifice, în afara faptului că pot deveni deranjante din punct de vedere estetic.
Chist sinovial – simptome și manifestări
Un chist sinovial se va găsi cel mai frecvent (aproximativ 70% din cazuri) pe fața dorsală de la nivelul încheieturii mâinii (se dezvoltă la nivelul ligamentului scafo-lunar sau articulației scafo-lunare). În 20% din cazuri, un chist ganglionar apare la nivelul feței palmare (volare) a mâinii, dezvoltându-se la nivelul articulației radio-carpiene. Cazurile în care un chist sinovial apare la nivelul gleznei, piciorului sau articulațiilor degetelor sunt mult mai rare. Cele mai multe dintre ele sunt asimptomatice, iar tratamentul deseori se solicită ca urmare a aspectului inestetic avut. În anumite cazuri, pot apărea simptome de durere, sensibilitate, rigiditate, slăbiciune articulară.
Aceste simptome nespecifice sunt exacerbate odată cu mișcarea încheieturii mâinii. Chisturile se pot prezenta sub forma unor mase ferme la atingere, bine delimitate, mobile, iar dimensiunile pot atinge între 1-3 centimetri. Ele sunt fixate în profunzime, și nu de suprafața pielii. În unele cazuri, persoanele cu chist sinovial localizat pe fața palmară a încheieturii mâinii pot manifesta simptome asemănătoare cu sindromul de tunel carpian (furnicături și amorțeli ale mâinii). Când un chist sinovial crește în dimensiuni, se poate ajunge chiar la neuropraxia (suprimarea funcției de conducere) a nervului ulnar, chiar compresie a arterei radiale și, astfel, ischemie moderată.
Chist sinovial – protocol de diagnostic
Diagnosticul de chist sinovial se pune pe seama aspectului tipic al acestei formațiuni, fiind unul clinic. Totuși, investigațiile imagistice ar putea fi necesare pentru a exclude alte posibilități. De exemplu, deși RMN-ul nu este indicat, este esențial în cazul în care există chiar și cea mai mică suspiciune a unei posibile tumori solide. Radiografiile pot fi utile pentru a exclude manifestările intraosoase asociate prezenței unui chist sinovial. Ecografia, pe de altă parte, se utilizează mai ales pentru a se diferenția un chist sinovial de o malformație vasculară. De asemenea, este utilă pentru a evita puncția accidentală a arterei radiale în timpul puncției aspirative a chistului.
Chist sinovial – alternative de tratament
De obicei, prezența unui chist sinovial nu ridică necesitatea tratamentului, întrucât formațiunile sunt benigne și, uneori, pot regresa spontan. Chisturile sinoviale cu localizare pe fața dorsală a mâinii pot fi aspirate, dar există o rată de recidivă mult mai mare decât în cazul exciziei pe cale chirurgicală. Nu este recomandată aspirația chisturilor ganglionare de la nivelul încheieturii, în special din cauza proximității lor de artera radială. Intervenția chirurgicală de tratament a unui chist sinovial este indicată doar pentru persoanele cu simptome severe, putându-se opta pentru mai multe alternative, în funcție de dimensiune, localizare și complexitate:
- excizie chirurgicală (incizie);
- chirurgie artroscopică;
- chirurgie de decompresie și fuziunea spinală (chist sinovial la nivelul coloanei vertebrale).
În funcție de localizare, ulterior tratamentului se pot recomanda ședințe de kinetoterapie sau de fizioterapie, în vederea îmbunătățirii dinamicii articulare și amplitudinii de mișcare.
Chist sinovial – posibile complicații
În mod obișnuit, prezența unui chist sinovial este inofensivă, lipsită de riscuri. Mai mult decât atât, în afara aspectului relativ inestetic, în cele mai multe dintre cazuri nu provoacă simptome. Cea mai frecventă complicație se asociază exciziei chirurgicale, aceasta fiind recurența. A fost observat faptul că un chist sinovial are tendința de recurență, chiar și în urma îndepărtării sale. Chisturile localizate pe fața palmară a încheieturii mâinii au o rată de recurență mai mare decât cele localizate pe fața dorsală a încheieturii mâinii. Aproximativ 15-20% dintre persoanele care au trecut printr-o astfel de intervenție acuză faptul că astfel de chisturi tind să reapară periodic.
foto: shutterstock.com
