Tromboza reprezintă o problemă de sănătate serioasă şi, totodată, foarte frecventă. Formarea unui cheag (tromb) în interiorul sistemului circulator şi migrarea lui în zone vitale stă la originea unui deces din patru. Cu toate acestea, afecţiunea continuă să fie subestimată, deşi avem posibilitatea de a-i preveni dezvoltarea şi complicaţiile.
Tromboza este o afecţiune cu potenţial periculos, ce nu trebuie ignorată. În funcţie de localizare şi de caracteristici, ea poate fi clasificată în tromboză venoasă şi arterială. Dintre acestea, trombozele venoase sunt cel mai des întâlnite. Vorbim la plural, întrucât sunt de mai multe tipuri:
- tromboza venoasă superficială
În aceste cazuri, cheagurile de sânge se formează la nivelul varicelor membrelor inferioare. Acestea pot determina inflamaţie şi dureri locale, iar la unii pacienţi pot cauza secundar trombozarea venelor profunde.
- tromboza venoasă profundă
Este cea mai întâlnită formă de tromboză şi presupune formarea cheagului de sânge în vena femurală a piciorului. Poate provoca apariţia embolismului pulmonar.
- tromboza venoasă portală
Apare la nivelul venei porte hepatice şi poate provoca hipertensiunea portală, care afectează circulaţia sângelui spre ficat.
- tromboza venoasă renală
Aşa cum sugerează şi denumirea, aceasta apare la nivelul venei renale şi determină scăderea capacităţii de drenaj a rinichilor.
- tromboza venoasă jugulară
Este o formă rară de tromboză, ce apare la nivelul venelor jugulare.
- sindromul Budd-Chiari
Reprezintă o formă de tromboză ce implică obstrucţia venelor hepatice şi circulaţia sângelui din ficat.
- tromboza sinusurilor venoase cerebrale
Duce la declanşarea unui accident vascular cerebral, din cauza formării unui cheag în canalele venoase ale creierului.
Tromboza, cauze şi factori de risc
Există o serie de cauze ce pot duce la apariţia trombozei venoase. Una dintre cele mai cunoscute este hipercoagulabilitatea. Vorbim despre coagularea excesivă a sângelui, ca urmare a unei moşteniri genetice, a unei boli asociate, cum ar fi neoplaziile, la pacienţii fumători etc. O altă cauză comună este şi circulaţia anormală a sângelui, cauzată de stilul de viaţă sedentar sau de insuficienţa cardiacă. La fel sunt şi leziunile de la nivelul pereţilor vaselor de sânge, care apar în urma unor traumatisme, intervenţii chirurgicale sau infecţii. Tot aici se încadrează şi sarcina, deficienţa unor substanţe din sânge, afecţiunile maligne şi tratamentele ce conţin citostatice.
În ceea ce priveşte factorii de risc, se iau în considerare:
- varicele
- antecedentele familiale de tromboză
- traumatismele de la nivelul coloanei vertebrale
- fracturile pelvine
- terapia de substituţie hormonală
- transfuziile de sânge
- vârsta înaintată
Simptome ce nu trebuie ignorate
Tromboza venoasă nu are simptome specifice. Acestea pot varia de la o persoană la alta, în funcţie de organism şi de probleme de sănătate existente. În general, boala se manifestă prin dureri şi umflături în zona în care apare cheagul de sânge, senzaţia de căldură, în zona afectată, dureri în piept sau respiraţie dificilă. De asemenea, uneori pot exista şi modificări la nivelul sănătăţii mintale.
Tromboza venoasă profundă: ce complicaţii ascunde?
Cum se pune diagnosticul
În cazul în care medicul suspectează instalarea unei tromboze, acesta se poate folosi de o serie de mijloace pentru a stabili un diagnostic corect. Este necesar ca acesta să ştie întregul istoric medical al pacientului, după care se poate efectua un consult. Printre investigaţiile pe care medicul le poate recomanda se numără:
- Testele de sânge, care au capacitatea de a evidenţia nivelul de coagulare a sângelui.
- Ultrasonografia, pentru verificarea circulaţiei sângelui.
- Venografia, un examen radiologic prin care se poate depista cheagul de sânge.
- Testele imagistice, ce pot stabili tipul de cheag care s-a format şi localizarea acestuia (MRI, MRA, angiografia, CT).
Complicaţiile, ameninţătoare de viaţă
În cazul în care tromboza nu este depistată la timp, viaţa pacienţilor poate fi în pericol din cauza complicaţiilor care pot apărea. Dintre acestea, hipoxia este cel mai des întâlnită şi se produce în urma obstrucţiei venelor. Blocarea vaselor de sânge din cauza cheagurilor opreşte drenarea sângelui în anumite zone din organism şi duce la hipertensiune venoasă. O altă complicaţie este reprezentată de desprinderea cheagurilor de sânge şi libera circulaţie a acestora prin corp. De cele mai multe ori, cheagurile embolizează în plămâni, ceea ce poate avea urmări grave. Tromboza se poate complica în funcţie de tipul şi de localizarea sa. Cea mai gravă complicaţie dintre toate este de departe accidentul vascular cerebral, după care urmează atacul de cord şi problemele respiratorii.
Cheagurile de sânge: care sunt simptomele şi factorii de risc?
Ce se poate face
Tratamentul se stabileşte în funcţie de tipul de tromboză cu care se confruntă pacientul şi complicaţiile ce pot apărea. Poate fi nevoie de un tratament cu anticoagulante, medicamente pentru subţierea sângelui sau cu medicamente ce au capacitatea de a descompune cheagurile de sânge. În anumite situaţii, se recomandă tratamentul chirurgical, care se poate realiza prin intermediul cateterelor sau al stenturilor, pentru menţinerea deschisă a vaselor de sânge. Există şi pacienţi cărora nu li se pot administra medicamente pentru subţierea sângelui, iar în cazul lor este necesară introducerea unui filtru în vena cavă, care opreşte cheagurile de sânge să ajungă la nivelul plămânilor. Medicul mai poate recomanda şi tratamente alternative pentru tromboză, precum purtarea ciorapilor compresivi sau tratamentele naturale, ce presupun consumul unor suplimente alimentare considerate benefice pentru împiedicarea procesului de coagulare a sângelui: extractele de turmeric, usturoi sau vitamina E.
Vaccinarea şi tromboza
La momentul actual, planează o îngrijorare publică privind vaccinarea cu AstraZeneca. Experţii în tromboză, hematologie şi adenovirus spun însă că nu există o legătură între aceasta şi apariţia trombozei. E posibil să fie un efect advers foarte rar, ce poate apărea doar la anumite persoane, care sunt predispuse la apariţia trombozei. Comitetul de siguranță al Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) a concluzionat că formarea de cheaguri sangvine cu caracteristici neobişnuite, asociate cu niveluri scăzute de trombocite, trebuie să fie inclusă în informațiile despre produs ale vaccinului Vaxzevria (denumire anterioară: COVID-19 Vaccine AstraZeneca), ca reacție adversă foarte rară. Deşi riscul ca acest lucru să se întâmple este foarte mic, se recomandă să fiţi în continuare conștienți de posibilitatea apariției simptomelor asociate, astfel încât să puteți primi tratament medical imediat, pentru a se veni în sprijinul recuperării și a fi evitate complicațiile. Totuşi, beneficiile vaccinului continuă să depășească riscurile în cazul persoanelor vaccinate. Vaccinul este eficient în prevenirea COVID-19 și reducerea spitalizărilor și deceselor.
