Afectiunile sistemului imunitar provoaca o activitate scazuta sau o hiperactivitate a acestuia. In cazul hiperactivitatii sistemului imunitar, corpul ataca si distruge propriile tesuturi, fenomen reprezentat de bolile autoimune. Pe de cealalta parte, afectiunile unui sistem imunitar scazut reduc abilitatea organismului de a lupta impotriva agentilor microbieni sau a virusurilor, crescand vulnerabilitatea la infectii.
Ca raspuns la un agent necunoscut, sistemul imunitar incepe sa produca anticorpi care, in loc sa lupte impotriva infectiilor, ataca propriile tesuturi ale corpului. Tratamentul pentru bolile autoimune vizeaza, in general, reducerea activitatii sistemului imunitar. Descoperiti cele mai frecvente boli autoimune.
Artrita reumatoida
In artrita reumatoida, sistemul imunitar produce anticorpi care se ataseaza de invelisul articulatiilor. Apoi, acesta ataca articulatiile, cauzand inflamatie, durere si umflare. Daca nu este tratata, artrita reumatoida afecteaza articulatia permanent. Tratamentul include diferite medicamente injectabile sau administrate pe cale orala, ce reduc activitatea sistemului imunitar.
Lupusul eritematos sistemic
Persoanele cu lupus dezvolta anticorpi autoimuni care se ataseaza de diferite tesuturi ale corpului. Articulatiile, plamanii, celulele sangvine, nervii si rinichii sunt cele mai afectate de lupus. De obicei, tratamentul presupune administrarea de prednison, steroid ce reduce functiile sistemului imunitar.
Boala inflamatorie intestinala
In cazul acesteia, sistemul imunitar ataca invelisul intestinelor, cauzand episoade de diaree, sangerari rectale, senzatia urgenta de defecatie, durere abdominala, febra si scaderea ponderala. Colita ulcerativa si boala Crohn sunt doua forme majore de boala inflamatorie intestinala.
Scleroza multipla
In scleroza multipla, sistemul imunitar ataca celulele nervoase, cauzand unele simptome, precum durere, orbire, slabiciune, coordonarea deficitara a membrelor si spasme musculare. Aceasta poate fi tratata prin administrarea unor medicamente care inhiba activitatea sistemului imunitar.
Diabetul zaharat tip 1
Poate aparea atunci cand anticorpii produsi de sistemul imunitar ataca si distrug celulele care secreta insulina din pancreas. Persoanele care sufera de diabet zaharat tip 1 necesita administrarea de insulina pentru supravietuire.
Psoriazisul
In psoriazis, celulele T ale sistemului imunitar prea activ se acumuleaza la nivelul pielii. Aceasta activitate a sistemului imunitar stimuleaza cresterea excesiva a pielii, determinand aparitia unor placi rugoase la acest nivel.
Sindromul Guillain-Barre
In cadrul acestui sindrom, sistemul imunitar ataca nervii responsabili de controlarea muschilor de la nivelul picioarelor si, uneori, al mainilor si al partii superioare a corpului. Slabiciunea rezultata poate fi, uneori, severa.
Polineuropatia cronica inflamatorie demielinizanta
Aceasta este similara sindromului Guillain-Barre, prin faptul ca sistemul imunitar ataca nervii, insa simptomele dureaza mai mult. Poate lasa consecinte grave daca nu este diagnosticata si tratata corespunzator.
Obiceiuri care slabesc sistemul imunitar
Boala Graves
In boala Graves, sistemul imunitar produce anticorpi care stimuleaza glanda tiroida pentru a produce un exces de hormoni tiroidieni in sange (hipertiroidism). Simptomele includ scaderea ponderala, nervozitate, iritabilitate, cresterea pulsului si friabilitatea parului.
Tiroidita Hashimoto
In cazul tiroiditei Hashimoto, anticorpii produsi de sistemul imunitar ataca tot glanda tiroida, distrugand incet celulele care produc hormonii tiroidieni. Nivelul scazut al acestora determina aparitia oboselii, cresterii ponderale, depresiei, constipatiei si a pielii uscate.
