Vezica biliara sau colecistul este un sac de dimensiuni mici, situat imediat sub ficat, cu rolul de a depozita bila secretata de ficat. Bila are functia de digestie a grasimilor, fiind eliminata din vezica biliara in intestinul subtire prin intermediul canalelor biliare.
Bolile vezicii biliare sunt deosebit de raspandite, afectand in special femeile. Cauzele acestui grup de afectiuni il reprezinta, cel mai frecvent, contaminarea bacteriana cu Escherichia coli sau virusuri favorizate de staza sau prezenta calculilor biliari. Diagnosticul este usor de stabilit daca simptomele sunt tipice, cu dureri violente in hipocondrul drept, insotite sau nu de febra si/sau varsaturi. Cea mai mare valoare diagnostica o are ecografia abdominala, ce evidentiaza ingrosarea peretilor biliari cu dublu contur si prezenta calculilor (pietrelor). Va prezentam cateva dintre cele mai comune afectiuni ale colecistului.
Colesteroloza
Reprezinta depuneri de lipide in mucoasa veziculara, cu formarea de polipi sau depunerea difuza pe toata suprafata mucoasei, cu aparitia veziculei calcare sau de portelan. Suprasaturarea in colesterol a bilei asociata stazei biliare duce la precipitarea sarurilor de colesterol pe peretii veziculei biliare. Diagnosticul este ecografic, cu ingrosarea peretilor biliari peste trei milimetri si aspect hiperecogen, neregulat si proeminente spre lumen. Tratamentul consta in drenaj biliar si administrarea de antispastice. In cazul veziculei de portelan sau al polipilor de mari dimensiuni, se impune colecistectomia –indepartarea veziculei biliare – din cauza riscului de malignizare.
Tumorile
Acestea pot fi benigne sau maligne. Cele maligne reprezinta cel mai frecvent tip de adenocarcinom, ce se dezvolta din leziuni inflamatorii cronice, ca urmare a iritatiei cronice produse cel mai des de litiaza biliara. Diagnosticul se stabileste de cele mai multe ori ecografic, dar sunt necesare investigatii suplimentare de tipul tomografiei computerizate sau rezonantei magnetice nucleare, pentru a stadializa afectiunea. Tratamentul este, de obicei, tardiv, ca urmare a dificultatii diagnosticului precoce, si consta in interventie chirurgicala cu efect paleativ.
Dischineziile biliare
Reprezinta tulburari functionale de tonus si motilitate ale cailor si veziculei biliare. Sunt de doua tipuri: hipotone sau hipertone. Cauzele sunt reprezentate de distonii neurovegetative, afectiuni endocrine sau secundare unor afectiuni coexistente de tip hepatic, gastric sau pancreatic. Diagnosticul este, de obicei, clinic, bazat pe simptomele pacientului: dureri inconstante la nivelul hipocondrului drept, balonare abdominala excesiva, gust amar. In dischineziile biliare, alimentatia este foarte importanta pentru reglarea motilitatii intestinale. Mesele trebuie fractionate (mese mici si repetate), luate la ore regulate. Este recomandat drenajul biliar medicamentos cu o serie de medicamente extrase din plante, dar se pot folosi si sarurile biliare.
Litiaza biliara
Litiaza biliara consta in prezenta calculilor la nivelul vezicii biliare si/sau cailor biliare. Cauzele aparitiei calculilor sunt multiple, de ordin genetic, metabolic, aparand in special la femei si la persoanele obeze sau cu diabet zaharat. Diagnosticul se pune ecografic, pentru ca persoanele cu litiaza biliara sunt asimptomatice sau pot prezenta durere brusca la nivelul hipocondrului drept, aparuta in contextul consumului de alimente colecistochinetice grase – icre, oua, maioneza, carne grasa, frisca. Tratamentul consta in colecistectomia pe cale clasica sau laparoscopica, fiind indicata pacientilor simptomatici. Profilaxia consta in evitarea si combaterea obezitatii, infectiilor biliare, dislipidemiilor, acestea generand staza biliara si hipomotilitate intestinala.
