Eticheta este cartea de vizita a unui produs alimentar. Ea ne indeamna sa cumparam, trebuie sa fie atragatoare si sugestiva, dar nu are niciodata voie sa induca in eroare. Daca va ganditi ca a fost intotdeauna asa, va inselati.
Desi exista legi specifice fiecarui stat european, in UE a intrat in vigoare, destul de recent, un regulament care are o putere mai mare decat toate legile locale. El arata clar ce trebuie si ce nu trebuie sa fie pe eticheta, dar si care sunt libertatile pe care si le poate permite producatorul. Regulamentul obliga producatorul sa scrie cu litere suficient de mari incat sa poata fi citite. Pana cand toti producatorii isi vor insusi aceste indicatii, sa vedem ce putem citi pe etichetele produselor alimentare.
Iata ce informatii obligatorii trebuie sa contina etichetele produselor alimentare
- Numele produsului trebuie sa ne lamureasca complet asupra apartenentei la o categorie alimentara sau alta. Un produs zaharos similar ciocolatei, de exemplu, dar care nu contine unt de cacao la nivelurile prevazute de lege, nu are voie sa se numeasca ciocolata, ci tableta cu cacao sau cu gust de ciocolata.
- Cantitatea din ambalaj. La unele produse, acest aspect este specificat intr-un loc ferit. Acum trebuie scris clar, pe fata ambalajului. Iar la produsele congelate, trebuie trecut si procentul de glazura de gheata. Sa nu ne trezim ca, dupa dezghetare, pestele urias, sa zicem, se transforma intr-un pestisor de acvariu.
- Producatorul sau distribuitorul trebuie sa specifice datele de contact. Ei sunt raspunzatori din toate punctele de vedere si trebuie sa poata fi contactati la nevoie. Mai mult, la produsele din carne si peste, exista coduri speciale care permit, daca e cazul, stabilirea originii animalului de la care provine produsul. In felul acesta, pot fi gasiti cu usurinta „vinovatii” intr-o boala microbiana sau parazitara de origine animala.
- Ingredientele, in ordinea descrescatoare a cantitatii. Trebuie scrisa chiar si apa. Aditivii trebuie sa figureze cu specificarea categoriei careia ii apartin (coloranti, emulsifianti, antioxidanti etc.).
- Alergenii: nu mai sunt figurati separat, ci sunt scosi in evidenta in lista de ingrediente, fie cu litere bold, fie cu o culoare speciala. Puteti gasi si formule de genul „poate contine urme de… anumiti alergeni”. Asta nu inseamna ca ei sunt cu adevarat prezenti, ci ca alimentul trece pe o linie de productie unde este posibil sa se incarce cu mici cantitati de alergeni care nu sunt folositi ca ingredient (de exemplu, ciocolata amaruie care se face pe aceeasi linie cu ciocolata cu lapte poate contine urme de lapte). Dar cum la alergii nu cantitatea este esentiala, producatorul trebuie sa ia toate masurile pentru a evita imbolnavirea consumatorilor.
Alte informatii obligatorii pe care trebuie sa le contina etichetele produselor alimentare
- Termenul de valabilitate, mai precis durabilitatea minima (la produsele cu perisabilitate redusa) sau data limita de consum (la produsele perisabile).
- Declaratia nutritionala ne arata date extrem de valoroase, de la kilocalorii la proteine sau fibre. Este figurat si sodiul, sub denumirea de „sare”, chiar daca este de origine naturala.
- Conditiile deosebite in care trebuie pastrat produsul (daca acestea exista) si, eventual, unele instructiuni de utilizare (le-ati vazut cu siguranta la prafurile pentru prajituri, sosuri sau supe).
Sfatul specialistului
La cele amintite se pot adauga si alte elemente utile. Trebuie sa recunoasteti ca pe eticheta exista tot ce ne poate interesa. Recomandam intotdeauna analiza atenta a etichetelor. De cele mai multe ori, suntem prea ocupati pentru a avea timp sa le citim, mai ales ca uneori sunt scrise cu litere foarte mici, insa sta in puterea noastra sa ne informam in detaliu si sa selectam inainte de a pune ceva in cosul de cumparaturi.
