Nu mai este nicio îndoială că alergarea poate fi dificilă dacă nu avem antrenament, echipamentul potrivit şi dacă nu ne încălzim înainte. Aşa că am realizat o listă cu câteva lucruri mai puţin cunoscute ce se întâmplă în organism când alergăm.
Alergarea zilnică este una dintre cele mai bune metode de a arde caloriile şi de a ne tonifica, dar şi de a îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară. Un studiu recent realizat la Duke University Medical Center, Durham, Carolina de Nord, arată că jogging-ul este mult mai eficient decât orice alt antrenament în ceea ce priveşte pierderea în greutate, în special a grăsimii abdominale.
Potrivit specialiştilor de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), SUA, o persoană ar trebui să facă în medie 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână sau 75 de minute de exerciţii intense pe săptămână. Deşi 150 de minute de exerciţii pare un timp îndelungat, de fapt, asta ar însemna 30 de minute în fiecare zi lucrătoare. Adică, am putea face 3 pauze a câte 10 minute fiecare, pentru mişcare şi alergare uşoare. Sau, dacă lucraţi în regim de telemuncă şi aveţi câine, îl puteţi scoate la plimbare de trei ori pe zi, în pas alergător.
Când mult este, totuşi, prea mult
Totuşi, alergarea zilnică are şi câteva dezavantaje, cum ar fi consecinţele asupra articulaţiilor, mai ales în cazul persoanelor care o dau în cealaltă extremă şi aleargă prea mult.
Pentru a nu întâmpina probleme de sănătate, precum osteoartrita, din cauza jogging-ului pe asfalt, specialiştii recomandă folosirea bicicletelor eliptice. Iar pentru antrenamente, de exemplu, pentru persoanele care merg la maratoane, se recomandă antrenamentul pe banda de fitness. În orice caz, înainte de a ne apuca să facem un sport solicitant, trebuie să cerem sfatul medicului, mai ales dacă avem boli asociate.
Lucruri mai puţin ştiute ce se întâmplă în organism când alergăm
Iată care sunt cele mai interesante 6 astfel de „bizarerii”:
1. Alergarea în cazul persoanelor cu boli de inimă
Cum spuneam, efortul fizic îndelungat şi foarte solicitant poate să creeze complicaţii pacienţilor cu boli de inimă. Cercetările în domeniu arată că, deşi pare favorabil exerciţiul fizic pentru pomparea sângelui, alergarea poate provoca daune ventricului drept.
Într-un studiu realizat pe 40 de sportivi de performanţă, care se antrenau pentru evenimente de alergare de anduranță (long run), cercetătorii au descoperit semne de deteriorare cardiacă imediat după curse – inima a fost mărită, iar funcția ventricului drept a scăzut. Cu toate acestea, 30 de minute de efort zilnic, în special alergare moderată, nu face rău, ci aduce beneficii organismului.
2. „Faţa de alergător” nu trebuie să ne oprească din practicarea alergatului
Un medic estetician din New Jersey a pus pe jar mass-media prin intermediul unui comunicat de presă în care spunea că unii alergători capătă aspect de „Skeletor”. Numită şi „faţă de alergător”, această schimbare afectează bărbaţii şi femeile de peste 40 de ani, care ard grăsimile prin alergare, însă pielea nu se mai tonifiază la fel, dând un aspect osos.
Însă un instructor de fitness îl dezaprobă, spunând că pierderea elasticităţii feţei poate fi cauzată şi de o dietă strictă. El recunoaște că acest lucru poate transforma forma feţei la alergătorii mai în vârstă, însă acesta nu este un motiv pentru a înceta activitatea fizică.
3. Genunchii au nevoie şi de pauze
Sindromul dureros patelofemural, cunoscut și sub denumirea de „genunchiul alergătorului”, este unul dintre cele mai comune patologii apărute ca urmare a practicării sportului. Este o consecinţă a suprasolicitării în timpul alergării prelungite. Alergătorul obişnuit calcă pe pământ de aproximativ 3000 de ori la fiecare 1,5 km parcurşi, iar treptat, încălţămintea de specialitate se va uza şi va păstra o capacitate de absorbţie a şocurilor de doar 60% din cea iniţială.
La primele semne de durere este bine să renunţaţi la alergare în ziua respectivă. Durerile apar în genunchi sau în spatele lui din cauza unei perioade lungi de inactivitate, cum a fost izolarea, după ce am stat prea mult în maşină, la birou sau în avion, fără să întindem picioarele, şi de la urcatul rapid al scărilor. Dacă la îndoirea piciorului se aude o pocnitură în zona genunchilor sau dacă genunchiul nu are aceeaşi flexibilitate şi nu se mişcă corect, ar trebui consultat medicul ortoped.
Ghidul incepatorului la alergat
4. Unghiile negre la nivelul membrelor inferioare
Ce provoacă colorarea unghiilor de la picioarele unui alergător? Încălţămintea. Dacă este prea mică şi strâmtă, încălţămintea poate provoca mici sângerări sub unghie sau, mai rău, onicomicoza (ciuperca unghiei). Astfel, mulţi alergători de performanţă ajung să aibă unghiile de la picioare negre şi mov închis.
În timpul alergării, piciorul se umflă şi transpiră foarte tare. Pentru a nu suferi din această cauză, specialiştii recomandă folosirea unor pantofi sport special creaţi pentru alergare, însă să fie cu un număr mai mare decât numărul purtat în mod obişnuit.
6. Alegerea hainelor confortabile pentru alergare
Industria de fashion a creat articole de îmbrăcăminte sportivă foarte confortabilă şi care să arate şi bine, mai ales pentru femei. Există bustiere pentru a le proteja pieptul cât mai bine, însă pentru bărbaţi nu s-a creat nimic în acest sens, deocamdată.
Alergătorii profesionişti de sex masculin se confruntă cu această problemă întreaga lor carieră. Materialele textile din care sunt făcute hainele pot provoca inflamaţii şi iritaţii.
În cazul femeilor, experţii recomandă clasicul chilot din material natural, în detrimentul celor tanga, ce irită pielea.
7. Alergarea scade stresul şi stimulează buna dispoziţie
Potrivit unui studiu apărut în jurnalul Cerebral Cortex, alergarea produce endorfine, stimulând starea de bune. Studiul a constatat că timpul și intensitatea alergării necesare pentru a atinge nivelul maxim de endorfine diferă de la o persoană la alta, la fel și intensitatea. Cercetătorii au descoperit că majoritatea alergare, miscare, exercitii fizice, antrenament, endorfine, jogging, oamenilor sunt mai fericiți și mai relaxați în timpul și după alergări. Tot endorfinele sunt cele care scad stresul, crescând buna dispoziţie. Aşadar, luați în serios accidentele care pot fi provocate în timpul alergării, şi nu uitaţi că jogging-ul este mult mai probabil să vă îmbunătăţească sănătatea fizică şi psihică decât sedentarismul.
