Sindromul de intestin iritabil (SII) reprezinta o tulburare functionala intestinala, un grup de simptome care include durerea abdominala si tulburarile de tranzit intestinal, fara dovada fizica a existentei vreunei leziuni organice. Afecteaza circa 10-15% din populatia tarilor dezvoltate si este de doua ori mai frecvent la femei.
Afectiuni precum refluxul gastroesofagian, cefaleea, durerile de spate, fibromialgia, simptomele aparatului genito-urinar, anxietatea, depresia si sindromul de oboseala cronica sunt frecvente la pacientii cu sindrom de intestin iritabil. Cauzele SII nu sunt elucidate. Ipotezele actuale cuprind disfunctia axului creier-intestin, suprapopularea bacteriana a intestinului subtire, factorii genetici, sensibilitatea la anumite alimente, tulburarile de motilitate intestinala. Diagnosticul presupune excluderea altor boli care dau simptome similare. Nu exista tratament care sa vindece SII, ci doar tratament pentru ameliorarea simptomelor. Tratamentul presupune regim alimentar, medicatie, probiotice si consiliere.
Modificarea dietei
Pacientii sunt incurajati sa creasca aportul de fibre vegetale solubile (precum psyllium, ispaghula), sa evite consumul de gluten si sa aiba o dieta cu un continut scazut de zaharuri (dieta FODMAP). Aceasta amelioreaza simptomele la 70% dintre pacienti. Dieta FODMAP presupune excluderea din dieta a fructozei, lactozei, sorbitolului, xylitolului si manitolului, zaharuri care sunt slab absorbite la nivel intestinal si care au efect osmotic. Atrag apa din tesuturi in lumenul intestinului, putand fi fermentate de bacteriile intestinale cu generare de gaz.
Alimente permise in sindromul de intestin iritabil
Pacientii cu SII pot consuma:
- legume: salata, fasole verde, ardei iute, morcov, ierburi proaspete, castravete, dovlecel, rosii, arpagic;
- fructe: banane, portocale, struguri, pepene;
- proteine: carne de vita, de porc, peste, pui, tofu;
- lactate: lapte fara lactoza, iaurturi fara lactoza, branza tare;
- produse de brutarie si cereale: paine fara gluten, paine din secara, fulgi de orez, produse din ovaz, paste fara gluten, orez, quinoa;
- biscuiti/prajituri si gustari: biscuiti fara gluten, prajituri cu orez;
- nuci si seminte: migdale (maximum 10 nuci per portie), seminte de dovleac;
- bauturi: apa, ceai.
Regulile unei diete corecte
Aportul de fibre trebuie crescut treptat, altfel poate agrava balonarea. Pacientii cu forma predominanta de diaree ar trebui sa consume mai multe fibre de tip solubil, precum cele din ovaz, fasole, orz, mazare, mere, morcovi si citrice. Aceste fibre isi maresc volumul in interiorul intestinului si reduc spasmele care apar atunci cand acesta propulseaza si digera mancarea. Promoveaza, in acelasi timp, un tranzit regulat. Se recomanda ca pacientii sa aiba mese regulate, mici si dese, pentru a se reduce aparitia crampelor si diareii, sa consume indeosebi alimente cu un continut redus de grasimi si crescut de carbohidrati, precum pastele, orezul, painea din cereale integrale, pentru ameliorarea simptomelor. De asemenea, trebuie sa aiba un aport suficient de lichide, sa reduca consumul de cafea, sa evite bauturile carbogazoase care favorizeaza balonarea si disconfortul abdominal.
Balonarea, eructatia si gazele intestinale: motiv de ingrijorare?
Alimente-problema
Alimentele care declanseaza simptomele la pacientii cu SII cu forma predominanta de diaree si care trebuie evitate pe cat posibil sunt:
- broccoli, ceapa, varza;
- alimentele prajite sau cu un continut mare de grasimi, precum cartofii prajiti;
- laptele sau produsele lactate (branza sau inghetata);
- alcoolul;
- cofeina;
- bauturile carbogazoase;
- ciocolata;
- glutenul, care se gaseste in grau, orz, secara.
Sorbitolul, un indulcitor care se gaseste in gumele de mestecat si in dulciuri, si fructoza, zahar care se afla in miere si in unele fructe, pot declansa simptome la unii pacienti si trebuie evitate. Anumite legume precum: conopida, varza de Bruxelles, broccoli, fasolea, ridichile, hreanul, wasabi, macrisul, rucola, napii, nautul, lintea, mazarea, nucile de soia pot agrava balonarea si flatulenta la unii pacienti si trebuie evitate. Unele alimentele de primavara, care pot declansa simptome (de exemplu, ridichile), atunci cand trebuie consumate pentru continutul vitaminic, trebuie introduse treptat in dieta, in cantitati mici si consumate rar, in functie de toleranta individuala.
Tratamentul medicamentos in sindromul de intestin iritabil
Suplimentele cu probiotice, ca Lactobacillus acidophilus, sau prebiotice amelioreaza simptome ca durerea abdominala, balonarea si neregularitatea tranzitului intestinal. Antispasticele pot reduce crampele abdominale. Antidepresivele pot reduce simptomele si durerea.
