De-a lungul vieții dormim, în medie, 25-26 de ani. Visăm un sfert din acest timp. Așadar, dacă luăm vârsta de 73 de ani ca speranță de viață, o persoană are șase ani de vise. În ciuda faptului că petrecem atât de mult timp dormind, știm foarte puține despre cum creierul creează visele. Semnificația lor pentru sănătatea noastră, în special cea cognitivă, conține o mulțime de necunoscute. Abidemi Otaiku, cercetător la University of Birmingham, a republicat în Science Alert un studiu prin care atrage atenția asupra faptului că visele pot dezvălui o cantitate surprinzătoare de informații despre sănătatea creierului. Mai exact, visele urâte și coșmarurile frecvente (visele înfricoşătoare care duc la trezirea din somn) trăite în timpul vârstei mijlocii sau după vârsta pensionării, ar putea fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta demență.
Coșmaruri – cum le interpretează oamenii de știință
Neurocercetătorul dr. Abidemi Otaiku, expert în somn, “interpretează visele” cu date precise culese din trei studii mari din SUA despre sănătate și îmbătrânire. În demersul lui, expertul a analizat date de la 600 de persoane cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani și de la 2.600 de persoane cu vârsta de peste 79 de ani.
Participanții nu sufereau de demență la începutul studiului. Aceștia au completat o serie de chestionare despre sănătate, inclusiv unul care urmărea cât de des sunt experimentate visele urâte și coșmarurile. Subiecții din grupul de vârstă medie au fost urmăriți timp de aproximativ nouă ani, iar seniorii timp de cinci ani. Dr. Otaiku a analizat datele pentru a afla dacă subiecții cu o frecvență mare a coșmarurilor la începutul studiului au avut mai multe șanse să confrunte cu un declin cognitiv, comparativ cu cei care nu visau urât.
Cine apare primul, coșmarul sau declinul cognitiv?
Participanții de vârstă mijlocie care au avut săptămânal coșmaruri au prezentat de patru ori mai multe șanse de a experimenta declin cognitiv (un precursor al demenței) în următorii zece ani, în timp ce seniorii au prezentat de două ori mai multe șanse, comparativ cu un om care nu visează urât. Interesant de remarcat este că legătura dintre coșmaruri și declinul cognitiv a fost mult mai puternică pentru bărbați decât pentru femei.
Bărbații în vârstă care au avut săptămânal coșmaruri au prezentat de cinci ori mai multe șanse de a dezvolta demență, comparativ cu domnii care nu au raportat vise urâte.
Dr. Otaiku sugerează că coșmarurile frecvente pot fi unul dintre semnele timpurii ale demenței. Ele ar putea preceda cu câțiva ani, poate chiar decenii, dezvoltarea problemelor de memorie și gândire, în special la bărbați. În același timp, expertul ia în calcul și ipoteza ca visele urâte și coșmarurile să fie o cauză a demenței.
Coșmarurile ar putea fi tratabile
Există, însă o veste bună. Coșmarurile recurente ar fi tratabile. Medicația de primă linie pentru coșmaruri a dovedit că reduce acumularea de proteine anormale ce au legătură cu boala Alzheimer. Au fost raportate deja cazuri de pacienți care prezintă îmbunătățiri ale memoriei și abilităților de gândire după tratarea coșmarurilor. Astfel, tratarea coșmarurilor ar putea ajuta la încetinirea declinului cognitiv și la prevenirea dezvoltării demenței la unii pacienți.
Autorul studiului, dr. Abidemi Otaiku, și-a propus să-și continue cercetările, de această dată în rândul tinerilor. Specialistul ar vrea să afle dacă și aici coșmarurile ar putea avea o legătură cu riscul crescut de demență. Astfel, ar fi un pas înainte în a ști dacă coșmarurile sunt cele care cauzează demența sau sunt simptom timpuriu. Dr. Otaiku vrea să afle dacă anumite caracteristici ale viselor, precum cât de des ne amintim visele și cât de vii sunt acestea ar putea fi informații de folos în vederea stabilirii unui diagnostic timpuriu.
Foto: shutterstock.com
