Serotonina, cunoscută sub denumirea chimică de 5-hidroxitriptamină, este o substanță derivată din aminoacidul triptofan. Concentrații crescute de serotonină se găsesc la nivel cerebral sau la nivel intestinal, precum și în trombocitele sangvine și în mastocite.
Serotonina îndeplinește mai multe roluri, printre care acțiunea vasoconstrictoare și funcția de neurotransmițător. La nivelul creierului, ea este concentrată în special în mezencefal și hipotalamus. Acesta este unul dintre motivele pentru care modificări ale concentrației de serotonină sunt asociate cu o gamă variată de tulburări ale dispoziției. Cantități reduse de serotonină se găsesc, de exemplu, la depresivi.
Practic, se consideră că serotonina modulează toate procesele comportamentale umane. Lucrul acesta ar putea ușor exagerat, din moment ce mai puțin de un milion de neuroni ai SNC produc serotonină, respectiv cea mai mare concentrație de serotonină se găsește la nivel intestinal (90% din totalul serotoninei din organism). Cu toate acestea, neuronii care produc serotonină, situați în trunchiul cerebral, trimit proiecții care ajung la nivelul tuturor structurilor organismului, ceea ce înseamnă că au o poziționare ideală pentru a modula activitatea unei mari varietăți de circuite cerebrale care modulează comportamentele umane. Serotonina este „un hormon al fericirii”.
Ce este serotonina?
Serotonina are atât funcție de neurotransmițător, cât și funcție hormonală. Această substanță va asigura transportul „mesajelor chimice” date de celulele cerebrale către celelalte celulele aflate în organism, modulând anumite funcții și comportamente. Serotonina manifestă o gamă variată de roluri, influențând eficiența procesului de învățare, a memoriei, a stării generale, reglarea și asigurarea temperaturii optime a corpului, reglarea somnului, foamei și activității sexuale. Este certificat faptul că nivelurile scăzute de serotonină joacă un rol semnificativ în etiologia stărilor de depresie, anxietate, manie, precum și a altor afecțiuni psihice și neurologice.
La un nivel mult simplificat, serotonina funcționează prin a-i conferi individului siguranță, sau o anumită percepție asupra propriilor resurse. Atunci când nivelurile resurselor de bază (hrana, apa, somnul) sunt suficiente, testele pe animale demonstrează faptul că acestea prezintă niveluri ridicate de serotonină, în directă corelație cu o percepție îmbunătățită, crescută, asupra stării de fericire. Cu toate acestea, când aceste nevoi fiziologice lipsesc, se observă o scădere a nivelului de serotonină, punându-se o legătură de cauzalitate între fluctuațiile specifice ale concentrației de serotonină și anumite stări de spirit, respectiv probleme psihologice.
Cum ne ajută serotonina
Deși a fost descoperită acum aproximativ 90 de ani, funcțiile pe care serotonina le manifestă la nivelul organismului încă nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, se știe că are un spectru de acțiune multilateral: de la reglarea stării de spirit, până la asigurarea unei digestii optime. În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva dintre cele mai bine cunoscute și documentate funcții pe care serotonina le îndeplinește în organism.
Serotonina este implicată în digestie
Serotonina nu doar că joacă un rol esențial în funcționarea normală a intestinului, asigurându-i motilitatea fiziologică, ci ajută și la atingerea stării de saturație alimentară, pe măsură ce hrana este înghițită. De asemenea, protejează intestinul de acțiunea anumitor compuși toxici. În cazul în care este ingerat un compus iritant, toxic, intestinul răspunde prin stimularea biosintezei de serotonină, ceea ce facilitează eliminarea acestor compuși. Există medicamente pentru receptorii serotoninei care sunt folosite pentru a ameliora greața și vărsăturile.
Joacă un rol important în calitatea somnului
Chiar dacă rolul serotoninei în inducerea și asigurarea calității somnului nu este încă pe deplin cunoscut, se crede că influențează mai multe aspecte ale somnului: când adormiți, cât dormiți, respectiv cât de calitativ este somnul. În sinergie cu alți neurotransmițători, cum este dopamina, dar și în relație directă cu melatonina, serotonina este esențială pentru a asigura funcționarea și desfășurarea optimă a ciclului de somn. Acest rol este justificat de faptul că zonele specifice de la nivel cerebral care controlează somnul prezintă și receptori pentru serotonină.
Coagularea sângelui
Serotonina este concentrată și la nivelul trombocitelor, elemente figurate ale sângelui care sunt implicate în hemostază (oprirea sângerării). Acestea eliberează serotonină și s-a observat faptul că serotonina stimulează vindecarea rănilor. Serotonina are acțiune vasoconstrictoare, iar acest lucru înseamnă că determină îngustarea arteriolelor, cu încetinirea fluxului sangvin (pas foarte important în procesul de oprire a sângerării și vindecare a rănilor).
Implicații asupra densității osoase
Există studii care demonstrează că, în funcție de concentrație, serotonina poate influența în mod negativ densitatea osoasă. Cercetările recente sugerează că nivelurile crescute de serotonină la nivel intestinal pot fi asociate cu scăderea densității osoase și incidența crescută a afecțiunilor precum osteoporoza. De asemenea, există și studii care sugerează că medicamentele ISRS, des utilizate în tratarea depresiei, sunt asociate cu scăderea densității osoase și demineralizarea lor.
Implicații asupra funcției sexuale
Serotonina are un impact semnificativ asupra comportamentelor sexuale. Acest rol este pus pe seama tratamentelor cu anumite antidepresive care cresc nivelul serotoninei: în acest caz, acest tratament are efect și asupra libidoului, deoarece nivelurile crescute de serotonină sunt asociate cu o scădere a libidoului. Influența serotoninei asupra libidoului pare a fi în strânsă legătură și cu dopamina. Un studiu efectuat asupra femeilor cu tulburare sexuală de dorință hipoactivă și-a concretizat rezultatele prin constatarea faptului că prezentau o activitate redusă a dopaminei, respectiv o activitate mult mai crescută a serotoninei.
Serotonina influențează starea de spirit
Serotonina joacă un rol important în reglarea stării de spirit, nivelurile optime de serotonină și alți neurotransmițători conferindu-ne o stare generalizată de bine. Când concentrația se găsește în limite normale, este îmbunătățită funcția cognitivă, memoria, capacitatea de învățare, dar și stabilitatea emoțională, senzația de pace și calmitate. Nivelurile scăzute de serotonină par a fi în directă legătură cu etiologia anxietății și depresiei. Multe medicamente utilizate în tratament vizează diferite mecanisme prin care se poate crește nivelul cerebral de serotonină.
Așadar, serotonina joacă un rol esențial în organism. În ultimele decenii, cercetătorii au reușit să înțeleagă mult mai bine care sunt implicațiile funcționale ale acestui neurotransmițător, însă și cum proprietățile serotoninei pot fi utilizate pentru elaborarea tratamentelor și protocoalelor terapeutice. De asemenea, se pare că serotonina joacă un rol important și în asigura producției laptelui matern, regenerarea ficatului și diviziunea celulară.
Serotonină crescută – semne și simptome
Chiar există o afecțiune medicală caracterizată printr-un nivel prea mare de serotonină, și care poartă denumirea de „sindromul serotoninergic”. Aproape întotdeauna, acest sindrom apare ca urmare a administrării de medicamente antidepresive și dispare atunci când tratamentul este fie oprit, fie ajustat. Printre simptomele asociate sindromului serotoninergic se regăsesc:
- convulsii;
- tremurături;
- stare de neliniște și agitație, confuzie;
- bătăi rapide ale inimii;
- dilatarea pupilelor;
- cefalee;
- transpirații excesive;
- scăderea libidoului.
Serotonină scăzută – simptome
Deoarece serotonina îndeplinește roluri importante în organism, fluctuațiile de concentrație se pot traduce printr-o gamă variată de simptome dintre cele mai diverse. În cazul în care aceasta se găsește în cantități scăzute, vă puteți confrunta cu:
- probleme de memorie;
- probleme cu somnul;
- stări depresive, anxioase;
- lipsa încrederii în propria persoană;
- stimă de sine scăzută;
- instabilitate emoțională și iritabilitate;
- creșterea libidoului.
Dincolo de tratamentele medicamentoase, nivelurile serotoninei pot fi crescute prin adoptarea unui stil de viață cât mai activ, cu practicarea regulată de exerciții fizice, expunerea la soare și plimbările liniștite în natură. Dieta poate juca, de asemenea, un rol semnificativ asupra stărilor de spirit, motiv pentru care se recomandă consumul de alimente bogate în triptofan (precursorul serotoninei): tofu, ouă, brânză, carne de curcan, somon, semințe oleaginoase, ananas, ovăz. În cele din urmă, serotonina joacă un rol esențial în asigurarea funcționării normale a organismului și în special a componentei psihice și neurologice a acestuia.
