Paniculita mezenterică este o boală inflamatorie fibrozantă rară, benignă și cronică, ce afectează țesutul adipos al mezenterului intestinului subțire și al colonului. Cauza exactă a bolii este necunoscută, iar tratamentul este empiric, bazându-se pe administrarea unor medicamente selectate. Rezecția chirurgicală poate fi uneori încercată ca terapie definitivă, însă abordarea aceasta este frecvent limitată.
Ce poate cauza paniculita mezenterică
În prezent, nu există o cauză clar cunoscută pentru paniculita mezenterică. Totuși, experții consideră că boala poate apărea din mai multe motive care acționează împreună. Printre acestea se numără problemele legate de sistemul imunitar, factori ereditari, influențe din mediul înconjurător sau răspunsuri inflamatorii la anumite situații.
Unele studii sugerează că inflamația cronică ar putea fi declanșată de infecții, traumatisme abdominale, intervenții chirurgicale sau tulburări autoimune. De asemenea, există ipoteze conform cărora ischemia localizată sau reacțiile inflamatorii la nivelul țesutului adipos mezenteric ar putea influența. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele care contribuie la apariția acestei afecțiuni rare.
Însă, riscul de a dezvolta paniculită mezenterică poate fi mai mare dacă prezentați una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
- sex masculin (boala afectează bărbații de 2-3 ori mai frecvent decât femeile);
- vârsta între 60 și 70 de ani;
- antecedente de intervenții chirurgicale abdominale;
- traumatism abdominal;
- diagnostic de cancer;
- tratament cu chimioterapie.
Paniculita mezenterică. Care sunt simptomele asociate
Paniculita mezenterică este adesea o afecțiune silențioasă, fără simptome evidente la majoritatea pacienților. Totuși, atunci când apar manifestări clinice, acestea pot varia în intensitate și tipologie, influențând modul în care este diagnosticată și tratată boala.
Simptome frecvente ale paniculitei mezenterice:
- durere abdominală. Este unul dintre cele mai des întâlnite simptome. Aceasta poate fi ușoară și intermitentă sau, în cazuri rare, severă și constantă;
- masa abdominală palpabilă. Uneori, paniculita mezenterică poate duce la formarea unei mase detectabile în abdomen, care este sensibilă la atingere;
- greață și vărsături. Simptomele gastrointestinale pot fi prezente, în special în cazurile avansate de paniculită mezenterică, din cauza inflamației care afectează digestia;
- pierderea în greutate inexplicabilă. Inflamația cronică asociată cu paniculita mezenterică poate determina scăderea apetitului și pierderea de kilograme fără o cauză aparentă;
- diaree sau constipație. Schimbările în tranzitul intestinal sunt raportate de unii pacienți, ca rezultat al inflamației în zona mezenterului;
- febră de grad scăzut;
Alte simptome mai rare ale paniculitei mezenterice:
- oboseală cronică. Inflamația poate afecta starea generală, ducând la o senzație constantă de epuizare.
- ascită (acumulare de lichid în abdomen). În cazuri rare, paniculita mezenterică poate provoca acumularea de lichid, ceea ce contribuie la disconfort abdominal.
Simptomele paniculitei mezenterice pot varia foarte mult de la o persoană la alta, ceea ce face dificilă diagnosticarea timpurie. Este important ca persoanele cu simptome persistente să consulte un medic pentru investigații suplimentare, în special dacă există factori de risc cunoscuți.
Paniculita mezenterică este o afecțiune rară, dar care poate avea impact asupra calității vieții atunci când simptomele devin evidente. Identificarea timpurie și tratamentul adecvat pot ajuta la gestionarea bolii.
Cum este diagnosticată paniculita mezenterică?
Paniculita mezenterică este adesea diagnosticată greșit, deoarece este o afecțiune rară și poate imita alte boli abdominale.
Însă, dacă prezentați oricare dintre simptome, medicul va începe cu un test de sânge pentru a identifica markeri de inflamație în corp. De asemenea, este posibil să vi se recomande o scanare CT (tomografie computerizată), un instrument de bază pentru detectarea unei mase de țesut moale, caracteristică pentru paniculita mezenterică.
În funcție de rezultatele preliminare, medicul poate solicita o biopsie. Aceasta implică prelevarea unei probe de țesut din mezenter, care va fi analizată în laborator pentru confirmarea diagnosticului de paniculita mezenterică și excluderea altor afecțiuni similare.
Rezultatele acestor investigații permit medicilor să determine amploarea inflamației și a leziunilor mezenterice, ceea ce ajută la elaborarea unui plan de tratament personalizat.
Tratamentul paniculitei mezenterice. Abordări și opțiuni terapeutice
Paniculita mezenterică fără simptome evidente nu necesită, de obicei, tratament activ. În astfel de cazuri, se adoptă o abordare de „așteptare atentă,” care implică monitorizarea periodică a stării de sănătate pentru a detecta eventuale progrese ale bolii.
În multe situații, această afecțiune se poate ameliora spontan, fără a fi necesare intervenții suplimentare. Totuși, dacă simptomele apar sau se agravează, tratamentul va fi adaptat în funcție de severitatea lor și de recomandările echipei medicale.
Gestionarea și tratamentul simptomelor paniculitei mezenterice implică, de obicei, colaborarea cu un gastroenterolog, specialist în boli digestive. În funcție de complexitatea cazului, echipa medicală poate include și radiologi – ei diagnostichează și monitorizează afecțiunea prin imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată, și chirurgi. Aceștia intervin în cazuri rare de paniculită mezenterică, doar atunci când tratamentul conservator nu este suficient sau este necesară o biopsie.
Nu există un consens clar cu privire la tratamentul paniculitei mezenterice, deoarece abordarea terapeutică variază în funcție de severitatea simptomelor și de complicațiile fiecărui caz.
În funcție de situație, opțiunile de tratament pot include:
Tratamentul medicamentos al paniculitei mezenterice
În ceea ce privește terapia medicamentoasă pentru paniculita mezenterică, corticosteroizii sunt adesea utilizați pentru a reduce inflamația activă din mezenter și pentru a ameliora simptomele dureroase. În cazurile mai severe, care implică inflamație persistentă, medicamentele imunosupresoare pot fi prescrise pentru a modula răspunsul sistemului imunitar. De asemenea, agenții antiinflamatori pot fi utili în gestionarea inflamației în formele mai puțin grave ale bolii. În situațiile în care se suspectează o infecție asociată, se poate recomanda administrarea de antibiotice.
Tratamentul simptomatic pentru paniculita mezenterică
Pentru pacienții cu paniculită mezenterică care se confruntă cu simptome severe, tratamentul simptomatic devine indispensabil. Analgezicele sunt frecvent utilizate pentru a controla durerile abdominale, în timp ce medicamentele destinate gestionării simptomelor digestive, cum ar fi antiemeticele pentru greață sau laxativele pentru constipație, pot îmbunătăți starea pacientului.
Chirurgia, în cazurile complicate de paniculită mezenterică
Cazurile complicate de paniculită mezenterică pot implica o serie de factori care necesită intervenție chirurgicală. Un exemplu frecvent este obstrucția intestinală, o complicație des întâlnită în paniculita mezenterică, în care inflamația și fibrozarea țesuturilor din mezenter duc la blocaje în tractul gastrointestinal. Aceste blocaje pot împiedica tranzitul normal al alimentelor și fluidelor prin intestin, provocând dureri severe, balonare și chiar perforații intestinale în cazuri extreme.
În aceste cazuri complicate de paniculită mezenterică, intervențiile chirurgicale devin necesare pentru a elimina obstrucția și pentru a restabili funcția normală a intestinului. De asemenea, intervențiile chirurgicale pot include îndepărtarea masei inflamatorii care blochează intestinul sau, în cazuri mai severe, proceduri pentru a decupa sau remodela secțiuni din mezenterul afectat, pentru a preveni apariția altor complicații.
Pe lângă obstrucția intestinală, paniculita mezenterică poate duce și la formarea de aderențe sau focare de fibroză, care pot afecta mobilitatea organelor interne. Aceste modificări ale mezenterului pot agrava procesul digestiv și pot crește riscul de obstrucție intestinală, necesitând astfel proceduri chirurgicale suplimentare pentru a corecta aceste disfuncții.
În funcție de severitatea complicațiilor, tratamentele chirurgicale pentru paniculita mezenterică sunt adesea urmate de o monitorizare postoperatorie atentă, pentru a preveni recidivele și pentru a gestiona eventualele efecte secundare ale intervențiilor.
Foto: shutterstock.com
