Nu este neobișnuit ca, imediat după naștere și în primele două luni de viață, forma capului unui bebeluș să pară ușor deformată, anormală. Ca urmare a faptului că oasele craniului nu sunt încă fuzionate, forma capului la bebeluși poate fi modificată, în sensul deformării, ca urmare a mai multor factori, cum ar fi presiunea manifestată în timpul somnului sau chiar mici traume, chiar de intensitate redusă. În timp ce forma asimetrică a capului este un motiv de îngrijorare frecvent pentru proaspeții părinți, forma capului la bebeluși se va rotunji în timpul perioadei postpartum. Cea mai frecventă cauză a deformării este necesitatea de a trece prin canalul îngust de naștere.
La nivelul capului bebelușului există două zone moi, unde oasele craniului încă nu s-au unit, și care se numesc fontanele. Aceste fontanele permit ca, date fiind dimensiunile mari ale capului, acesta să poată trece cu ușurință prin vaginul mamei, în momentul nașterii. De asemenea, aceste zone permit și ca dimensiunea capului să crească, în concordanță cu cea a creierului, în primul an de naștere. Drept urmare, forma capului la bebeluși va trece prin schimbări după naștere, și va ajunge în cele din urmă să se rotunjească. Totuși, deoarece oasele sunt maleabile, este posibil ca forma capului la bebeluși să fie neregulată, asimetrică, cu apariția zonelor aplatizate.
Forma capului la bebeluși – ce este normal
În primul an de viață, forma capului la bebeluș se va rotunji. Este tipic pentru majoritatea dintre bebeluși ca, după naștere, capul să fie ușor neuniform, asimetric, însă forma ar trebui să revină la normal în aproximativ două-trei săptămâni după naștere. În plus, în primele câteva luni, este foarte posibil ca forma capului la bebeluși să prezinte puncte aplatizate, din cauza poziției avute în timpul somnului sau ca urmare a faptului că petrec mult timp în scaunul de mașină, cărucior. Există mai mulți factori care contribuie la această formă ușor neregulată, asimetrică. Nașterea, în esență, este cea care poate face ca forma capului la bebeluș să fie ușor neregulată, cum ar fi:
- nașterea naturală: forma capului la bebeluși este alungită și conică, ca urmare a necesității de a înainta mai ușor în timpul nașterii;
- nașterea prin cezariană: forma capului la bebeluși este mai rotunjită, întrucât bebelușul nu a fost nevoit să treacă prin canalul lung și îngust de naștere;
- travaliul prelungit: forma capului la bebeluși poate fi ușor neregulată, ca urmare a presiunii exercitate prin contracțiile prelungite, existând tendința ca forma să fie conică, ascuțită;
- nașterea asistată cu vacuum: forma capului la bebeluși născuți folosindu-se un extractor cu vacuum se poate prezenta cu o umflătură, un nod, în punctul în care a fost fixată ventuza;
- naștere cu forceps: forma capului la bebeluși asistați cu ajutorul forcepsului poate prezenta mici neregularități și urme ale aplicării instrumentului;
- sarcina multiplă: în unele cazuri, ca urmare a necesității de a împărți același spațiu în uterul mamei, gemenii au capul ușor mai aplatizat decât nou-născuții din sarcini unice.
De asemenea, este normal ca, după naștere, forma capului la bebeluș să se aplatizeze, mai ales când acesta menține constant aceeași poziție. Cu toate acestea, trebuie evitate astfel de situații, deoarece pot implica patologie. Forma capului la bebeluși se modifică astfel din cauza presiunii exercitate în timpul somnului, iar acest fenomen se numește „plagiocefalie pozițională”. Totuși, pentru a evita aplatizarea anormală a anumitor zone ale capului, se recomandă ca poziția să fie schimbată periodic, să se aibă grijă la modul în care bebelușul stă. Deseori, odată ce bebelușul începe să meargă și să se miște, aceste zone aplatizate revin la normal și nu indică patologie.
Forma capului la bebeluși – ce este anormal
Spațiile moi și flexibile dintre oasele capului, numite „suturi”, permit ca procesul nașterii să fie mult mai ușor. De asemenea, permit extinderea și creșterea rapidă a craniului în primul an, când creierul aproape că își dublează dimensiunile. Astfel, forma capului la bebeluși, în primele luni de viață, poate părea ușor asimetrică, însă ar trebui să se rotunjească progresiv. Există și condiții care se traduc printr-o formă anormală, patologică, iar una dintre cele mai frecvent întâlnite în practica pediatrică este craniosinostoza, condiție în care oasele fuzionează timpuriu, înainte ca creșterea creierului să fie finalizată – uneori, chiar înainte de naștere.
În astfel de cazuri, forma capului la bebeluși este specifică, în funcție de suturile implicate:
- scafocefalie: forma capului la bebeluși este îngustă, cu un cap lung, sinostoza sagitală fiind cea mai comună formă de craniosinostoză;
- trigonocefalie: forma capului la bebeluși este ciupită pe părțile laterale, cu aspect tipic;
- plagiocefalie anterioară: forma capului la bebeluși se prezintă cu frunte aplatizate, frunte și față asimetrice, o sprânceană ridicată, și devierea nasului;
- brahicefalie: frunte aplatizată, aplatizarea pronunțată a obrajilor, capul pare înalt și lat, fața bebelușului fiind mică în raport cu dimensiunile craniului;
- acrocefalia: forma capului la bebeluși ia aspectul unui turn (manifestare tipică asociată cu sindromul Crouzon).
Forma capului la bebeluși ar trebui să se rotunjească în timp, fiind necesar să se evite fenomenul de plagiocefalie (turtirea și aplatizarea capului), ca urmare a pozițiilor adoptate de bebeluș. Mai mult decât atât, forma capului la bebeluși trebuie inspectată și pentru a identifica și eventualele situații care pot ridica semne de îngrijorare, cum ar fi:
- apariția zonelor tumefiate, ieșite în relief;
- absența zonelor moi de la nivelul capului;
- modificări de formă și aliniere la nivelul ochilor;
- asimetrie pronunțată a formei capului;
- persistența formei asimetrice a capului, fără ca acesta să se rotunjească vizibil.
În craniosinostoză (craniostenoză), trebuie să se intervină precoce, ca urmare a faptului că, de-a lungul primului an de viață, creierul se dezvoltă rapid. Ca urmare a închiderii premature și a sudării oaselor componente, creierul nu mai dispune de spațiul necesar pentru a crește. Așadar, se poate ajunge la tulburări majore ale dezvoltării psihomotorii, cu implicații ulterioare asupra calității vieții generale.
Foto: shutterstock.com
