Meningita bacteriană este o infecție severă care poate pune viața în pericol. Meningita bacteriană provoacă inflamarea membranelor protectoare, numite meninge, care înconjoară creierul și măduva spinării. Aceasta necesită asistență medicală imediată, deoarece poate duce la complicații grave sau chiar la deces dacă nu este tratată prompt.
Meningita bacteriană, cauze
Meningita bacteriană apare atunci când bacteriile pătrund în fluxul sangvin și ajung la creier și la măduva spinării. Diferite tipuri de bacterii pot provoca această afecțiune, fiecare fiind responsabilă pentru diferite grupe de vârstă sau situații:
Streptococcus pneumoniae (Pneumococcus)
Aceasta este cea mai frecventă cauză de meningită bacteriană la sugari, copii mici și adulți. Este, de asemenea, responsabilă pentru alte infecții, cum ar fi pneumonia, sinuzita și infecțiile urechii. Meningita pneumococică poate fi deosebit de gravă și este adesea asociată cu un risc ridicat de complicații.
Neisseria meningitidis (Meningococcus)
Această bacterie este una dintre principalele cauze ale meningitei bacteriene la copii, adolescenți și adulți tineri. Este foarte contagioasă și se poate răspândi prin intermediul picăturilor respiratorii provenite din tuse, strănut sau contact apropiat. Focarele de meningită meningococică sunt frecvente în medii aglomerate, cum ar fi căminele universitare, cazărmile militare și centrele de îngrijire a copiilor.
Haemophilus influenzae tip b (Hib)
Bacteria Hib a fost cândva principala cauză de meningită bacteriană la copiii sub 5 ani, dar introducerea vaccinului Hib a redus semnificativ incidența acesteia. Cu toate acestea, persoanele nevaccinate sunt încă expuse riscului.
Listeria monocytogenes (Listeria)
Bacteria Listeria poate provoca meningită bacteriană la nou-născuți, femei însărcinate, adulți în vârstă și persoane cu un sistem imunitar slăbit. Se găsește frecvent în produsele alimentare contaminate, cum ar fi lactatele nepasteurizate, mezelurile și anumite alimente gata preparate.
Streptococul de grup B
Această bacterie este o cauză frecventă de meningită bacteriană la nou-născuți. Aceasta poate fi transmisă de la mamă la copil în timpul nașterii. Femeile însărcinate sunt de obicei supuse unui screening pentru streptococul de grup B în ultimele etape ale sarcinii pentru a reduce riscul de transmitere.
Meningita bacteriană, simptome
Simptomele de meningită bacteriană pot apărea brusc, în câteva ore sau pe parcursul câtorva zile. Semnele timpurii pot semăna cu cele ale gripei, dar pot evolua rapid către simptome mai severe. Simptomele comune includ:
- Febră și frisoane. Febra mare bruscă este adesea unul dintre primele semne de meningită bacterienă. De obicei, aceasta este însoțită de frisoane și de o senzație de frig extrem.
- Durere de cap severă. O durere de cap severă și persistentă, diferită de orice dureri de cap anterioare, poate fi un semn de avertizare al meningitei. Durerea de cap poate fi însoțită de o rigiditate a gâtului, făcând dureroasă atingerea bărbiei de piept.
- Rigiditate a gâtului. Rigiditatea gâtului și o gamă redusă de mișcări pot apărea din cauza inflamației meningelui. Acest simptom este deosebit de frecvent în meningita bacteriană.
- Greață și vărsături. Greața și vărsăturile sunt simptome frecvente de meningită bacteriană, adesea legate de creșterea presiunii intracraniene cauzate de inflamație.
- Sensibilitate la lumină (fotofobie). Persoanele cu meningită bacteriană pot prezenta o sensibilitate extremă la lumina puternică, provocând disconfort sau durere în ochi.
- Stare mentală alterată.Confuzia, iritabilitatea, somnolența sau dificultatea de a se trezi pot indica faptul că infecția afectează creierul. În cazurile severe, pot apărea convulsii sau pierderea cunoștinței.
- Erupții cutanate. În cazurile de meningită meningococică poate apărea o erupție cutanată. Această erupție poate apărea sub formă de mici pete roșii sau purpurii sau vânătăi mai mari (purpură).
- Apetit scăzut sau sete. Persoanele cu meningită bacteriană pot avea o dorință redusă de a mânca sau de a bea.
- Respirație rapidă. Creșterea frecvenței respiratorii este frecventă, în special la copii.
- La bebeluși și sugari. Simptomele pot fi mai subtile și pot include iritabilitate, alimentație deficitară, o fontanelă bombată (punctul moale de pe cap), plâns neobișnuit și rigiditate corporală.
Tratament pentru meningita bacteriană
Meningita bacteriană este o urgență medicală care necesită tratament prompt. Diagnosticul precoce și terapia adecvată sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave și îmbunătățirea rezultatelor. Opțiunile de tratament includ:
Antibiotice
Antibioticele intravenoase (IV) sunt tratamentul primar pentru meningita bacteriană. Alegerea antibioticului depinde de tipul de bacterie care cauzează infecția, de vârsta pacientului și de istoricul său medical. Aceste medicamente ajută la uciderea bacteriilor sau la stoparea creșterii lor.
Corticosteroizi
În unele cazuri, pot fi administrați corticosteroizi pentru a reduce inflamația și umflarea din jurul creierului și măduvei spinării. Acest lucru poate ajuta la prevenirea complicațiilor, cum ar fi pierderea auzului și leziuni cerebrale, în special în cazurile de meningită pneumococică.
Îngrijire de susținere
Pacienții cu meningită bacteriană pot necesita îngrijire de susținere pentru gestionarea simptomele și menținerea funcțiilor vitale. Acestea pot include fluide intravenoase pentru a preveni deshidratarea, medicamente pentru a controla febra și convulsiile și oxigenoterapie dacă apar dificultăți de respirație.
Spitalizare
Majoritatea pacienților cu meningită bacteriană trebuie să fie spitalizați, adesea într-o unitate de terapie intensivă (ATI), pentru monitorizare atentă și tratament agresiv. În cazurile severe, poate fi necesară ventilația mecanică sau alte măsuri de menținere a vieții.
Izolarea
În cazurile de meningită meningococică, pacienții pot fi izolați pentru a preveni răspândirea bacteriei la alte persoane. Contactele apropiate pot primi, de asemenea, antibiotice profilactice ca măsură preventivă.
Cum previi meningita bacteriană
Meningită bacteriană poate fi prevenită într-o oarecare măsură printr-o o combinație de vaccinare, practici de igienă personală și măsuri de sănătate publică.
Vaccinarea
Vaccinarea este cel mai eficient mod de a preveni meningita bacteriană. Sunt disponibile mai multe vaccinuri pentru a proteja împotriva diferitelor tipuri de bacterii care cauzează boala:
- Vaccinuri pneumococice. Vaccinul pneumococic conjugat (PCV13) și vaccinul pneumococic polizaharidic (PPSV23) protejează împotriva Streptococcus pneumoniae. Aceste vaccinuri sunt recomandate sugarilor, copiilor mici, adulților în vârstă și persoanelor cu anumite afecțiuni medicale.
- Vaccinuri meningococice. Vaccinurile meningococice protejează împotriva Neisseria meningitidis. Acestea sunt recomandate adolescenților, adulților tineri și persoanelor cu risc crescut, cum ar fi cele care locuiesc în spații restrânse sau călătoresc în zone cu rate ridicate ale bolii meningococice.
- Vaccinul Hib. Vaccinul împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib) face parte din programul de imunizare de rutină a copiilor și protejează împotriva infecțiilor cu Hib, inclusiv meningita bacteriană.
Practici de igienă personală
Practicarea unei bune igiene poate ajuta la reducerea răspândirii bacteriilor care cauzează meningita bacteriană.
- Spălați bine mâinile cu apă și săpun, în special după ce tușiți, strănutați sau manipulați alimente.
- Folosiți un șervețel sau cotul pentru a vă acoperi gura și nasul atunci când tușiți sau strănutați.
- Evitați să împărțiți ustensile, băuturi sau obiecte personale cu alte persoane, în special dacă acestea sunt bolnave.
Practici de siguranță alimentară
Pentru a reduce riscul de infectare cu Listeria, în special la femeile însărcinate, adulții în vârstă și persoanele imunocompromise, este important să se aplice măsuri de siguranță alimentară. Asta include evitarea produselor lactate nepasteurizate și asigurarea că carnea este bine gătită.
Controale medicale regulate
Controalele medicale de rutină pot ajuta la identificarea afecțiunilor subiacente care cresc riscul de meningită bacteriană, permițând intervenția și gestionarea în timp util.
Foto: shuttersock.com
