Ce este gingivita? Cum recunoașteți simptomele?

Vă sângerează gingiile când vă spălaţi pe dinți sau folosiţi ața dentară? Aţi putea avea gingivită, o inflamație dureroasă a gingiilor. Este o formă ușoară de boală parodontală, care nu trebuie neglijată, pentru că se poate agrava și evolua în parodontoză, o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează periodonțiul. Periodonțiul e sistemul de țesuturi, ligamente și oase care țin dinții fixați la locurile lor.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena pasta de dinţi cu carbune activ de la Foramen. Datorită cărbunelui activ, redă albul natural al dinţilor şi înlătură petele. Iar respiraţia va fi proaspătă, de lungă durată.

Gingivita, principalele simptome

Simptomele gingivitei nu sunt întotdeauna evidente, mai ales în etapele incipiente, așa că e posibil să suferiţi de gingivită fără să știţi. Pe măsură ce boala se progresează în timp, pot apărea următoarele simptome:

• Respirație urât mirositoare, care nu dispare nici după periajul dinților;
• Gingii care sângerează ușor, în special în timpul periajului sau după;
• Gingii roșii și inflamate;
• Sensibilitate la alimente fierbinți sau reci;
• Sensibilitate sau durere în timpul mestecatului;
• Gingii retrase, care dezgolesc dinții;
• Gingii decolorate.

Ce cauze are gingivita?

Există două tipuri de gingivită: gingivita cauzată de placa bacteriană și gingivita cauzată de infecții bacteriene, virale sau fungice.

Cea mai răspândită cauză a gingivitei este acumularea plăcii bacteriene. Placa bacteriană este un film lipicios plin de microbi, care se acumulează pe dinți atunci când nu-i spălăm de suficiente ori pe zi sau nu folosim ața dentară. Între gingie și fiecare dinte există un mic șanț gingival, unde se acumulează placa bacteriană atunci când igiena orală este incorectă. Dacă această placă bacteriană rămâne pe dinți și în șanțul gingival mai mult de câteva zile, ea se întărește și se transformă în tartru. Iar acesta (tartrul) nu poate fi înlăturat prin periaj sau prin folosirea aței dentare.

În alte cazuri, gingivita poate fi rezultatul unor infecții, a unor reacții alergice sau reacții la corpuri străine.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Foramen Clorhexidină apă de gură este destinată igienizării cavităţii bucale. Conţine clorhexidină care luptă împotriva microorganismelor din cavitatea bucală responsabile de apariţia cariilor, dar şi a altor probleme de sănătate.

Factori de risc pentru gingivită

• Schimbări hormonale cauzate de pubertate, menopauză, ciclul menstrual sau sarcină. În timpul acestor schimbări, gingiile pot deveni mai sensibile și mai predispuse la inflamații.
• Anumite boli: cancer, diabet, HIV.
• Anumite medicamente: contraceptivele orale, medicamentele care reduc producția de salivă sau medicamentele pentru epilepsie, care pot cauza creșterea anormală a țesutului gingival;
• Deficiențele de vitamina C, D sau B12;
• Fumatul. Fumătorii dezvoltă gingivită mai des decât nefumătorii, pentru că nicotina restricționează circulația sângelui din gingii și usucă gura;
• Vârsta. Riscul de gingivită crește odată cu vârsta, din cauză că scade producția de salivă, dar și pentru că persoanele în vârstă iau medicamente care pot provoca uscăciunea gurii. Dar asta nu înseamnă că gingivita nu poate apărea și la vârste mai fragede.
• Istoricul genetic. Persoanele ale căror părinți suferă de gingivită au un risc mai mare de a dezvolta boala.
• Utilizarea excesivă a apei de gură. Deși multe persoane cred că apa de gură poate preveni gingivita sau poate înlocui periajul, utilizarea excesivă a apei de gură poate fi un obicei nesănătos care duce la gingivită. Asta pentru că apa de gură usucă gura și ucide atât bacteriile nocive, cât și pe cele bune, ceea ce înseamnă că gura devine foarte vulnerabilă;
• Respirația pe gură. Dacă respirați excesiv pe gură, fie în timpul somnului sau de-a lungul zilei, puteți afecta serios flora bacteriană orală și sănătatea gingiilor. Menținerea gurii închise e foarte importantă pentru echilibrul florei bacteriene orale.
• Nutriția. Dacă aveți o nutriție nesănătoasă sau probleme intestinale care împiedică absorbția nutrienților, asta se va manifesta și la nivelul gurii, care nu va putea susține la fel de bine sănătatea dinților și gingiilor sau menținerea echilibrului bacterian.
• Igiena dentară agresivă. Gingivita poate fi cauzată atât de neglijarea igienei orale, cât și de o igienă orală exagerată. Atunci când vă periați dinții sau utilizați ața dentară foarte agresiv, cu gândul că veți curăța mai bine dinții, puteți strica smalțul dinților și gingiile, ceea ce înseamnă că favorizați acumularea de tartru care duce la gingivită.
• Un sistem imunitar slab. Dacă aveți un sistem imunitar slab din cauza geneticii sau a unor obiceiuri nesănătoase, gura e mai puțin capabilă să regenereze țesuturile și să elimine bacteriile nocive. Și obezitatea poate compromite sistemul imunitar.

Este gingivita o boală contagioasă?

Bacteriile care cauzează gingivita sunt transmisibile de la o persoană la alta. Astfel, chiar dacă experții sunt de acord că boala în sine nu e contagioasă, persoanele care suferă de această boală pot răspândi bacteriile prin salivă.

Totuşi, riscul să contractați gingivită prin sărut sau utilizarea la comun a anumitor ustensile este mic. Dar dacă aveți contact direct cu saliva unei persoane care are gingivită, cresc șansele să dezvoltați boala, mai ales dacă aveți o igienă orală deficitară sau dacă aveți boli care vă scad imunitatea, precum HIV sau leucemie.

Cum se tratează gingivita?

Primul pas e un detartraj aprofundat al dinților și rădăcinilor dentare, pentru eliminarea tartrului și a bacteriilor. Detartrajul și periajul profesionist netezesc suprafața dinților și împiedică bacteriile să se lipească de ei.

Îmbunătățirea igienei orale. După efectuarea detartrajului, e important să mențineți o igienă orală strictă.

Utilizarea unei ape de gură antimicrobiene ajută la distrugerea bacteriilor care cauzează gingivita.

Dentistul poate recomanda reparații ale unor lucrări dentare precum punți sau coroane care nu se potrivesc perfect. Cu cât sunt mai netede suprafețele dentare, cu atât sunt mai ușor de curățat.

Cum puteți preveni gingivita

• Periați-vă dinții de cel puțin două ori pe zi – o dată dimineața și o dată seara, înainte de culcare.
• Folosiți ață dentară zilnic, măcar o dată pe zi.
• Dacă suferiți de diabet, aveți grijă să îl tratați corect.
• Renunțați la fumat sau la consumul de alte produse care conțin nicotină
• Reduceți consumul de alcool și alimente bogate în zahăr
• Mergeți la dentist pentru control măcar o dată pe an.

Rețineți că gingivita e cu atât mai ușor de tratat cu cât îi depistați simptomele mai devreme și că, odată tratată, boala poate reveni dacă nu respectați igiena dentară. Detectarea și tratarea simptomelor cât mai devreme vă va scuti de multe griji și cheltuieli.

Gingivita, complicații

Lăsată netratată, gingivita se poate transforma în parodontoză. Asta înseamnă că gingiile inflamate încep să se retragă și dezvelesc partea dinților care nu are smalț protector. Astfel, dinții sunt mult mai vulnerabili la carii.

Gingivita poate duce și la alte infecții. Dacă bacteriile din gingii ajung în sânge, asta poate cauza infecții în alte părți ale corpului. Iar cum sângerarea gingiilor e unul dintre cele mai comune simptome de gingivită, e ușor ca bacteriile să ajungă în sistemul cardiovascular.

Pe lângă pierderea dinților, gingivita poate cauza și pierderea altor oase. Cariile pot infecta rădăcinile dinților și bacteriile pot ajunge în maxilar, cauzând pierderea permanentă a țesutului osos.

Așadar, e important să luați gingivita în serios încă de la primele simptome.