Munca in schimburi alternante (MSA) reprezinta o modalitate de organizare in timp a activitatilor profesionale ale muncitorilor sau ale echipelor de muncitori. In munca in schimburi alternante apar suprasolicitari de ordin biologic, legate de fenomenul de desincronizare …
din cadrul activitatii profesionale si de neconcordanta intre unele functii ale organismului.
Suprasolicitarea organismului are loc in momentul in care se trece de la un schimb la altul, deoarece se fac eforturi pentru a modifica ritmurile biologice.
Aspectele de medicina muncii
Aspectele de medicina muncii (fiziologice, fiziopatologice, patologice, profilactice) sunt legate de concordantele si neconcordante dintre ritmurile biologice, profesionale si cele extraprofesionale.
Ritmurile biologice (lunar, anual) se refera la evolutia unor indicatori biologici pe parcursul unei perioade de timp bine determinata. Importante pentru medicina muncii sunt: temperatura centrala a corpului, frecventa cardiaca si respiratorie, concentratiile sangvine ale unor minerale si hormoni. Ritmurile profesionale corespund organizarii temporale a activitatii profesionale si sunt reprezentate de: ziua de munca normala, munca de noapte, cea in schimburi alternante (doua, trei sau patru echipe a cate 8 ore sau cu periodicitate instabila). Ritmurile extraprofesionale impuse de necesitatile/obligatiile familiale si/sau sociale. Solicitarile si suprasolicitarile care apar la muncitorii ce lucreaza in schimburi alternante se datoreaza decalarii si inversarii ritmului de baza al organismului somn-veghe. Mecanismul fiziologic al variatiilor diferitelor functii fiziologice din timpul zilei are la baza legaturile reflexe conditionate care s-au format in cursul vietii persoanei, in procese de adaptare la conditiile mediului exterior. Intertitlu: Patologia legata de munca in schimburi alternante Munca in schimburi alternante presupune anumite consecinte, dintre care: Tulburarile de somn, din punct de vedere calitativ si cantitativ. Un somn bun este un factor de toleranta esential pentru munca in schimburi. Exista o legatura semnificativa intre insomnie, absenteism si munca; Oboseala cronica si somnolenta; Tulburari neuropsihice (nervozitate, iritabilitate, diminuarea atentiei, cefalee, vertij, stare depresiva, anxietate), care apar sau se accentueaza cand se trece de la un schimb la altul. Selectia personalului este foarte importanta, luandu-se in calcul varsta, personalitatea, antrenamentul/ experienta si mediul de lucru; Tulburari digestive si crestere in greutate (dispepsia de munca alternanta: epigastralgii, regurgitatii acide, balonari, anorexie, crampe abdominale, constipatie, tulburari dispeptice) care apar/se accentueaza cand se trece de la un schimb la altul; Cresterea riscului cardiovascular (prin modificari endocrino-metabolice si interventia altor cofactori: tutun, obezitate, sedentarism); Efecte asupra capacitatii de reproducere (mai ales la femei); Declansarea/exacerbarea unor boli cronice preexistente: cardiovasculare, psihice, gastrointestinale, renale etc. Pot aparea accidente de munca
Necorelarea ritmului biologic cu cel profesional poate genera accidente de munca. Acestea se produc din motive tehnice sau prin scaderea atentiei si/sau a altor functii nervoase superioare, din cauza tulburarilor de somn, a oboselii cronice sau prin modificarea ritmurilor circadiene. Studiile si statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca se produc in intervalul orar 7:00-13:00, insa cele care au loc noaptea, chiar daca sunt mai rare, sunt mai grave.
Ritmurile biologice si toxicologia profesionala
Toxicele prezente in mediul de munca pot altera diferite ritmuri biologice circadiene. Astfel, pot aparea manifestari ca: scaderea capacitatii de munca, iritabilitate, indiferenta, trecandu-se din domeniul dereglarilor functionale reversibile in cel al manifestarilor patologice. Iata de ce este nevoie de stabilirea unor relatii clare intre expunerea profesionala la toxice si schimbul de munca cu implicatii terapeutice si profilactice pentru intoxicatii si boli profesionale.
Capacitatea de munca
Sintetizand cercetarile efectuate in acest domeniu, se poate spune ca:
Varful (acrofaza) capacitatii de munca se situeaza intre orele 9:00-11:00 si 17:00-19:00, reprezentand perioadele de eficienta maxima; Perioada de eficienta minima este intervalul 13:00-15:00; Depresiuni ale capacitatii de munca mai exista la orele 23:00 (depresiune acceptabila) si 3:00 (depresiune extrem de scazuta); In cazul performantelor de ordin psihic, maximele sunt intalnite dimineata, iar al celor de ordin fizic sunt intalnite dupa-amiaza.
Dr. Roxana-Maria Stamatin,
Medic specialist medicina muncii,
Medcenter Focsani,
0237.224.250
www.medcenter.ro
