De cele mai multe ori, răceala comună este cauzată de infecția căilor respiratorii superioare, în mod obișnuit cu diferite virusuri. Anual, zeci de milioane de oameni au astfel de infecții virale. De obicei, simptomele răcelii dispar în decurs de 7-10 zile, boala fiind autolimitată la cele mai multe persoane. Cu toate acestea, există și cazuri în care persoanele se pot confrunta cu răceală prelungită, cu simptome care durează mai mult și nu par să se amelioreze, ba chiar au tendința de a se agrava. Pot exista mai multe cauze pentru răceală prelungită, însă cel mai des este vorba fie despre infecția cu o tulpină virală mai rezistentă sau chiar suprainfecția cu anumite bacterii.
Răceală prelungită – posibile cauze
Răceala comună este o boală infecțioasă de natură virală pe care, după cum și denumirea bolii o indică, nu poate fi evitată. Din punct de vedere medical, rata mortalității asociată cu o răceală comună este zero. Chiar și gripa, care este mult mai morbidă și toxică decât o răceală comună, are rata mortalității aproape egală cu zero. Cu toate acestea, simptomele asociate infecției sunt destul de deranjante, incluzând febră ridicată, dureri de cap, inflamația mucoasei nazale. Pe de altă parte, unele persoane se pot confrunta cu răceală prelungită, ceea ce face ca simptomele să fie și mai deranjante. Cauzele pentru care o persoană se confruntă cu răceală prelungită pot fi:
Infecțiile virale persistente
Una dintre principalele cauze care pot duce la răceală prelungită este persistența virusului inițial sau infecția cu un alt virul respirator. Răceala comună poate fi cauzată de infecția cu mai multe virusuri, cum ar fi rinovirusurile, coronavirusurile, adenovirusurile, virusurile parainfluenza și Coxsackie, pe lângă altele. În diferite cazuri, sistemul imunitar nu reușește să elimine complet virusul inițial, ceea ce poate duce la răceală prelungită. De asemenea, poate exista și situația în care persoana se expune repetat la noi virusuri chiar în timpul fazei active a bolii sau în perioada de recuperare, ceea ce poate prelungi durata bolii.
Suprainfecții bacteriene
Un alt factor care ar putea duce la răceală prelungită este suprainfecția bacteriană. Infecțiile cu virusuri pot slăbi apărarea naturală a organismului, iar acest lucru poate crește riscul de infecții bacteriene ulterioare. Printre suprainfecțiile bacteriene comune se numără sinuzitele bacteriene și pneumoniile. Otitele medii pot fi, de asemenea, o complicație a răcelii comune, cauzate de o suprainfecție bacteriană. Sinuzita bacteriană acută, spre exemplu, poate apărea după o infecție virală a căilor respiratorii superioare, ducând la simptome de răceală prelungită.
Prezența alergiilor
Alergiile sunt o altă posibilă cauză pentru simptome de răceală prelungită. Rinita alergică, spre exemplu, cauzată de expunerea la alergeni precum praful, polenul, mucegaiul, ar putea duce la simptome similare răcelii comune, cum ar fi congestia nazală, secrețiile nazale apoase, tusea și strănutul. În acest caz, identificarea și gestionarea alergiilor ajută la ameliorarea simptomelor.
Condiții medicale subiacente
Există numeroase condiții medicale, în special cele de natură respiratorie, care pot contribui la prelungirea simptomelor de răceală. Printre acestea se numără:
- astmul bronșic: provoacă simptome respiratorii care se suprapun cu cele ale răcelii comune (cum ar fi tusea, dificultăți de respirație). Infecțiile virale pot declanșa exacerbarea astmului și ar putea prelungi durata bolii, ducând la răceală prelungită. Persoanele cu astm au un risc mai mare de a dezvolta simptome mai severe în urma infecției respiratorii;
- bronșita cronică: este o formă de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Persoanele cu bronșită cronică pot experimenta episoade de exacerbare a simptomelor, deseori în urma infecțiilor virale respiratorii, ceea ce poate duce la simptome de răceală prelungită;
- sinuzita cronică: inflamația persistentă a sinusurilor este exacerbată de infecții virale și, de asemenea, poate contribui la simptome de răceală prelungită.
Sistemul imunitar slăbit
Un sistem imunitar slăbit, care nu funcționează corespunzător, va duce la răceală prelungită. În esență, persoanele cu afecțiuni care scad sistemul imunitar, cum ar fi HIV/SIDA, cancer, diabet, tind să se confrunte mai des cu răceală prelungită, deoarece sistemul imunitar nu poate acționa eficient împotriva agentului patogen. Există cazuri în care persoanele pot urma un tratament pe bază de imunosupresoare (corticosteroizi), ceea ce crește susceptibilitate la infecții prelungite. În acest caz, se pot confrunta și cu răceală prelungită. Tratamentele pe bază de imunosupresoare sunt foarte eficiente în multe cazuri, însă, după cum și denumirea o spune, scad imunitatea.
Stilul de viață și factorii de mediu
Stilul de viață și factorii de mediu joacă un rol foarte important în durata recuperării de după o răceală. Printre acești factori se numără:
- fumatul: fumul de țigară irită căilor respiratorii și slăbește sistemul imunitar, ceea ce poate duce la simptome de răceală prelungită și, mai mult decât atât, crește riscul de complicații, cum ar fi bronșita și pneumonia;
- expunerea la poluanți atmosferici: cum ar fi smogul și substanțele chimice industriale, care pot irita căile respiratorii și duce la răceală prelungită;
- alimentația și hidratarea: mai ales în timpul unei răceli, hidratarea și alimentația sunt foarte importante. De obicei, persoanele cu simptome de gripă și răceală nu au poftă de mâncare. Totuși, organismul are nevoie de energie pentru a lupta cu boala și, în egală măsură, pentru a se recupera după aceasta. Deficitul nutrițional, în special de vitamine (mai ales C și D) și minerale (zinc, fier) poate duce la simptome de răceală prelungită;
- stresul: stresul poate afecta negativ funcția imunitară, ducând la răceală prelungită. Astfel, este important ca în perioada de boală și recuperare să se evite expunerea la stresori. Somnul este foarte important, de exemplu, pentru a susține funcția sistemului imunitar. S-a observat și faptul că sportul, practicat chiar în timpul unui episod acut de infecție respiratorie, poate ajuta la reducerea simptomelor și o recuperare mult mai rapidă. Totuși, în cazul unei infecții mai puternice, se recomandă repausul la pat.
foto: shutterstock.com
