Ce cauze au frisoanele și când este cazul să vă îngrijorați

În condiții normale, temperatura corpului este menținută și reglată în jurul valorii de 37 ± 1°C, existând și un ritm circadian al acesteia: corpul atinge temperatura maximă în jurul orei 18:00. De-a lungul zilei, diferența între cea mai ridicată și cea mai scăzută temperatură a corpului care poate fi înregistrată nu depășește 1°-1,5°C. Însă, în condiții patologice, când o persoană acuză frisoane sau febră, temperatura nu se mai situează în jurul acestor valori. Prin frisoane, corpul își asigură termoreglarea, în sensul creșterii temperaturii. Infecțiile virale, bacteriene, alături de temperaturile scăzute din mediul ambiant pod provoca frisoane, dar există și alte cauze.

De cele mai multe ori, aceste frisoane sunt asociate și cu febra. Ele sunt cauzate de contracțiile rapide, urmate de relaxările mușchilor, cu producere de căldură. Prin urmare, manifestările sub formă de frisoane reprezintă mecanismul prin care corpul își asigură termoreglarea, și în mod frecvent frisoanele sunt premergătoare febrei sau creșterii temperaturii corpului. Copiii mici se confruntă mult mai frecvent cu frisoane, având tendința de a dezvolta stări febrile mai ușor, dar și mai pronunțat. De-a lungul vieții, fiecare persoană acuză frisoane cel puțin de câteva ori. De multe ori, acestea sunt absolut normale, însă uneori pot necesita asistență medicală de urgență.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar ViroProtect Rapid. Conţine 9 ingrediente active, ce contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului imunitar.

Frisoane – definiție și rolul lor

În mod frecvent, persoanele cu frisoane descriu „o senzație de frig” care apare în timpul febrei. Totuși, frisoanele pot fi și izolate, în absența febrei, în anumite condiții și stări patologice. Apar în timpul febrei din cauza eliberării de citokine și prostaglandine, ca parte a răspunsului de tip inflamator, care are implicații asupra centrului termoreglării din hipotalamus. Astfel, este setată comanda ca temperatura corpului să fie majorată, iar organismul face asta prin contracții scurte și repetate ale mușchilor. Până când noua temperatură este atinsă, persoanele au frisoane. Când nu însoțesc stările febrile, frisoanele indică, în mod normal, o răceală ușoară.

Frisoane – simptome și manifestări

Semn că organismul încearcă să își regleze temperatura, atunci când aveți frisoane este posibil să acuzați următoarele semne și manifestări:

• senzație neobișnuită de frig, deși temperatura din cameră este adecvată;
• tremurături ale corpului și tremor în maxilar;
• cutis anserina (piele de găină).

Prin frisoane, mușchii se contractă și se relaxează în mod involuntar. Fiind involuntare, nu pot fi controlate în mod conștient, dar sunt autolimitante și nu presupun niciun fel de tratament. De obicei, frisoanele sunt semne ale unei răceli, gripe sau viroze, în asociere cu stările febrile, însă diagnosticul trebuie pus de către medicul specialist, în urma efectuării anamnezei și a diferitelor teste necesare certificării acestuia.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Loţiunea pentru frecţie Assista. Se utilizează în stări de oboseală generală şi dureri musculare, stări generale de rău, stări gripale, febră.

Frisoane – posibile cauze

Persoanele care acuză frisoane sunt diagnosticate frecvent cu afecțiuni inflamatorii. Gripa, spre exemplu, se poate traduce prin inflamație. Infecțiile virale, bacteriene, parazitare și fungice pot duce la frisoane. Frisoanele pot avea caracter recurent, cum este cazul malariei: după ce pătrund în ficat, se dezvoltă și atacă celulele roșii din sânge, cu eliberarea de substanțe toxice (cum este hemozoina), provocând frisoane care se repetă la 3-4 zile.

Printre cauzele cele mai comune care pot duce la frisoane se regăsesc:

• infecții bacteriene;
• infecții virale;
• infecții parazitare;
• infecții fungice;
• stările de sevraj;
• hipoglicemia (în special la persoanele cu diabet);
• transpirațiile nocturne;
• schimbările hormonale (menopauza);
• răceli, gripe;
• atacurile de panică, trauma psihologică (PTSD),
• 2 din 3 persoane prezintă frisoane premergătoare unei intervenții chirurgicale, după ce au fost anesteziate;
• șoc emoțional puternic, pe fondul unei descărcări bruște de adrenalină;
• temperaturi scăzute în mediul ambiental (frisoane, dar fără febră).

Există o gamă variată de afecțiuni și condiții patologice care se traduc prin frisoane. Din acest motiv, este esențial ca medicul specialist să pună un diagnostic specific. În mod obișnuit, aceste frisoane apar în infecții de etiologie bacteriană sau virală, în asociere cu febra. Organismul are nevoie să își crească temperatura pentru a-și mobiliza sistemul imunitar în direcția neutralizării antigenului care cauzează infecția. La temperaturi peste cele normale, virusurilor și bacteriilor le este mult mai greu să supraviețuiască, iar febra reprezintă un mecanism prin care se asigură stimularea sistemului imunitar.

Trebuie făcută o distincție între frisoane și convulsii. Spre deosebire de persoanele cu frisoane, persoanele care au crize convulsive nu răspund la comenzi, nu sunt receptive, existând riscul de a-și pierde cunoștința.

Frisoane – semne de alarmă

În mod uzual, persoanele au frisoane pentru o perioadă scurtă de timp, recurente sau nu. Pe de altă parte, există situații care pot ridica probleme semnificative și necesită de urgență intervenții medicale. În caz de frisoane, semnele de alarmă de luat în considerare sunt:

• durata frisoanelor: perioadă îndelungată (48-72 de ore), manifestă recurență, sunt violente (rigori);
• prezenţa semnelor de hipotermie și degerături;
• prezenţa simptomelor precum rigiditatea gâtului, stări de confuzie, iritabilitate accentuată și senzația permanentă de somnolență;
• frisoanele asociate cu hipoglicemie, în lipsa diagnosticului de diabet zaharat;
• frisoanele însoțite de tuse violente, dificultăți de respirație, dureri abdominale, precum și urinare frecventă;
• când un copil sub 3 luni are temperatura peste 38,3°c;
• când febra durează mai multe de 24 de ore;
• când febra nu se ameliorează după 1-2 ore de tratament la domiciliu;
• când temperatura corpului crește peste 40°C sau scade sub 35°C la un adult sau copilul cu vârsta de peste 3 ani;
• când persoana cu frisoane acuză dureri în piept, fără a avea un diagnostic confirmat;
• când frisoanele sunt asociate cu vărsături, grețuri;
• când persoana delirează și prezintă un grad ridicat de inadecvare logică în vorbire;
• când persoana este letargică, nu vorbește, răspunde întârziat la comenzi;
• când febra nu scade în urma tratamentelor la domiciliu.

Frisoane – tratament

Frisoanele sunt un simptom, nu o boală, motiv pentru care tratamentul pentru frisoane depinde în mare măsură de ceea ce le provoacă. Deoarece deseori o infecție se traduce prin frisoane, se recomandă elaborarea unui tratament specific din partea medicului specialist, după stabilirea și certificarea diagnosticului.

În vederea elaborării unui tratament în conformitate cu patologia conexă, medicul poate pune mai multe întrebări privitoare la simptomele de frisoane și febră, printre care:

• modul de manifestare a frisoanelor (dacă sunt asociate cu tremurături sau doar cu senzația de frig);
• temperatura maximă înregistrată în momentul manifestării frisoanelor;
• recurența frisoanelor;
• durata frisoanelor;
• intensitatea;
• dacă manifestările au început brusc sau după expunerea la un anumit factor;
• dacă pacientul prezintă și alte simptome.

După examenul fizic și anamneză, medicul specialist poate solicita o serie de teste, necesare în vederea confirmării unui diagnostic. Dacă suspectează o infecție bacteriană sau virală care are potențialul de a cauza febră și frisoane, testele de diagnosticare pot include:

• efectuarea hemoleucogramei;
• examen bacteriologic;
• teste de urină;
• radiografie toracică (pentru a detecta pneumonia, tuberculoza sau alte infecții).

În cazul în care patologia se datorează unei infecții bacteriene, medicul specialist va prescrie și antibiotice, pe lângă alte medicamente pentru ameliorarea simptomelor. De cele mai multe ori, frisoanele pun în alertă o persoană cu privire la faptul că sistemul imunitar se pregătește pentru a lupta împotriva unei infecții, că organismul nu dispune de suficientă glucoză pentru a acoperi necesitățile energetice sau pur și simplu vă aflați într-un mediu mult prea rece.

Pe de altă parte, frisoanele pot fi și simptomul unei alte patologii nediagnosticate, în special atunci când au loc frecvent și în mod recurent. Într-o astfel de situație, este necesar să luați cât mai rapid legătura cu medicul dumneavoastră, pentru a vă prezenta la consultație. Deși, în mod uzual, frisoanele trec în câteva ore sau zile, chiar dacă sunt un simptom al unei febre și infecții, intensitatea, durata și recurența acestora nu ar trebui trecute cu vederea, indicând gravitatea.