Catina este un arbust cu numele stiintific Hippophae rhamnoides cu un areal foarte mare de raspandire: Europa, Asia de Vest din Caucaz, Persia de Nord, Urali, Siberia de Sud pana in Altai, Asia de Est si pana in Himalaya.
In tara noastra Catina sau Catina alba ori cenusie, cum se mai numeste, se poate remarca incepand de la sfarsitul verii pana toamna tarziu, pe povarnisurile Vaii Prahovei, Teleajen, Vrancea, Trotus, dealurile judetului Buzau si chiar in Delta, prin ciorchinii portocalii ai acestui arbust tepos cu fructe mici si globuloase.
Datorita valorii deosebite sub aspect terapeutic si ca supliment nutritional, fructele de catina au facut obiectul a numeroase cercetari originale romanesti si de peste hotare.
Vitamine regasite in catina
Fructele de catina contin 85% apa, vitamina C, E, F, D, provitamina A care sub forma de carotenoide este dizolvata intr-un ulei gras nesaturat, izoramnezol, vitaminele B1, B2, acid folic, fitosteroli, inozitol, acid pantotenic, palmitic, evucic, succinic etc.
Putem considera catina si produsele obtinute din ea drept o polivitamina naturala.
Recomandari terapeutice ale catinei
Dupa cum am mentionat mai inainte, fructele de catina constituie in primul rand o polivitamina naturala, cu recomandari deosebite pentru convalescenti in starile de slabiciune, tonifiante atat pentru copii, cat si pentru persoanele in varsta. Mai ales in sezonul rece, cand resursele de vitamine naturale sunt mai reduse, infuzia de catina, siropul si gemul sunt binevenite, putand fi folosite in fiecare zi ca ceai alimentar, mai ales datorita aromei placute a fructelor.
Deosebit de importante sunt efectele pe care le imprima flavoanele asupra aparatului circulator. Acestea maresc forta de contractie a miocardului, probabil datorita unei mai bune circulatii coronariene si a imbunatatirii generale a metabolismului. Indeosebi quercetrina antreneaza o vasoconstrictie si o diminuare a permeabilitatii capilare, ceea ce explica efectele ei in maladiile hemoragice, ca de exemplu purpurele.
Vasoconsrictia este urmata de o vasodilatare la nivel renal, marind diureza, fructele si preparatele din ele fiind utile in insuficienta renala si inedome. Adaugandu-se si efectul hipotensor, se ajunge la o actiune complexa si tonifianta asupra aparatului circulator, diferita de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile in insuficientele cardiace usoare sau chiar in forme mai severe, asociate medicamentelor de baza prescrise de medic.
Se mai recomanda infuzia de catina ca antidiareic, antireumatic, dar in special ca diuretic-depurativ in urticarii si diferite dermatoze.
Modul de intrebuintare a fructelor de catina
Se face infuzie din 1-2 lingurite fructe uscate la o cana cu apa asociate cu fructe de maces. Aceasta nu este numai o bautura binefacatoare, buna la gust, dar si un ceai alimentar pentru fiecare zi, dimineata, la pranz sau seara, ce efecte tonice si reconstituante.
Cidrul de fructe de catina are o aroma discreta de ananas si se prepara din 200 g. fructe uscate peste care se toarna 5 litri apa fiarta si racita la care se adauga 1,5 kg. zahar sau 2 kg. miere si 20-25 g. drojdie de bere. Se lasa la fermentat 15-20 zile, cu tub de fermentatie, agitand vasul din cand in cand. Se decanteaza dupa fermentatie, dupa depunerea sedimentului si se trage in sticle. Se pastreaza la rece. Fiind totusi o bautura alcoolica, se va consuma moderat iar copiilor le este interzisa.
Din fructele de catina se poate prepara gem, marmelada sau sirop. Din fructele proaspete se prepara compot, indulcit cu miere.
