Pe lângă mineralele enumerate pe etichetă, apa îmbuteliată în sticle din plastic ar mai putea conține nu doar un ingredient, ci chiar sute de mii, care s-ar putea să vă surprindă. Cercetătorii de la la Columbia University, New York, sugerează că într-un litru de apă s-ar afla aproxiamtiv 240.000 de particule de plastic. Concluzia a fost publicată recent în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Știm deja de la orele de chimie că apa conține macroelemente, precum magneziu, potasiu sau sodiu, și oligoemelente, precum fier, iod sau zinc, în funcție de structura rocilor pe care le traversează. În adâncimile pâmântului, apa este ferită de poluare. Lucrurile se schimbă, însă, după ce aceasta este extrasă din subteran și îmbuteliată în sticle din plastic (PET-uri).
Despre plasticul din apă și apa din plastic
Impactul microplasticelor asupra organismului și asupra mediului înconjurător reprezintă o preocupare majoră pentru oamenii de știință. De aceea, specialiștii de la Columbia University au folosit o metodă inovatoare prin intermediul căreia au testat apa îmbuteliată provenită de la cele mai vândute branduri. Astfel, în urma analizei efectuate printr-o tehnică de imagistică optică foarte puternică, s-a descoperit că apa ar conține de 100 de ori mai mult plastic decât am știut până acum. Sub coordonarea profesorului Beizhan Yan, cercetătorii ar fi identificat între 110.000 și 370.000 de particule din plastic la fiecare litru de lichid, dintre care aproximativ 90% sunt nanoparticule. Specialiștii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a afla dacă consumul de apă îmbuteliată în care se află nanoplastice ar putea avea consecințe asupra stării de sănătate.
Unul dintre tipurile de particule de plastic identificate în analiză a fost tereftalatul de polietilenă, adică PET-ul. Acest lucru nu a fost neașteptat, deoarece PET-ul este folosit la scară largă în fabricarea sticlelor de apă, și a diferitelor recipiente pentru băuri și alimente.
Surprinzător pentru cercetători a fost faptul că particulele de tereftalatul de polietilenă erau depășite numeric de alte particule de plastic. Spre exemplu, de poliamidă, un tip de nailon. Profesorul Yan a subliniat că aceste nanopalstice provin din filtrele de plastic folosite pentru a purifica apa înainte îmbuteliere.
Cercetătorii nu au făcut publică lista producătorilor de apă ale căror produse au fost analizate.
Nanoplasticele, o buturugă mică ce răsătoarnă carul mare?
Microplasticele sunt particule de plastic care au o dimensiune cuprinsă între un micron (0.001 milimetri) și cinci microni. Există, însă, și nanoplastice, care au mai puțin de un micron, ceea ce le face mai susceptibile decât microplasticele de pătrunderea în organism.
Nanoplasticele sunt atât de mici încât sunt greu de detectat. Ele pot trece de bariera intestinală și pot intra direct în fluxul sangvin pentru ca, în cele din urmă, să ajungă și alte sisteme și, implicit organe. De asemenea, există studii din care rezultă că microplasticele și nanoplasticele ar putea afecta funcția endocrină, ar crește riscul obezității și ar crește rezistența la insulină.
Cum rămâne cu hidratarea?
“Simpla detectare a nanoplasticelor în apa îmbuteliată nu indică în mod direct riscuri imediate pentru sănătate. Acest lucru depinde de factori precum toxicitatea, concentrația, durata expunerii și reacția organismului la aceste nanoparticule (…) Dacă oamenii sunt îngrijorați de nanoplasticele din apa îmbuteliată, am putea să luăm în considerare găsirea unor alternative.” , explică profesorul Yan.
“Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că hidratarea este esențială pentru sănătate. Prin urmare, nu recomandăm să nu beți apă îmbuteliată atunci când este necesar, deoarece riscul de deshidratare ar putea depăși impactul potențial al ingerării de nanoplastice.”, a lămurit profesorul.
Specialiștii recomandă utilizarea filtrelor de apă pentru a reduce expunerea la plastic și concentrarea eforturilor autorităților locale cu scopul de a le oferi apă potabilă tuturor cetățenilor.
