Tot mai multa lume, de la medici, pacienti la persoanele interesate de o nutritie sanatoasa, vorbeste in prezent de indicele glicemic (IG) ca despre un parametru important atunci cand se face referire la alimente. Acest indicator reprezinta o masura a vitezei cu care creste glicemia dupa consumul unui anumit tip de aliment.
Insa nivelul glicemiei poate varia considerabil in functie de ceea ce mancam. Indicele glicemic estimeaza cat de mult creste glicemia unei persoane dupa ingerarea unui gram de carbohidrati dintr-un aliment, comparativ cu un gram de glucoza pura (aceasta are IG 100). Alimentele cu hidrati de carbon, care elibereaza rapid glucoza in timpul digestiei si permit absorbtia ei in timp redus in sange, tind sa aiba un indice glicemic crescut. Altele, care se desfac mai lent si elibereaza glucoza treptat, tind sa aiba un indice glicemic redus.
IG scazut mentine glicemia constanta
Acest concept a fost introdus in medicina si nutritie pornind de la pacientii cu diabet zaharat si de la nevoia de a alege pentru acestia hrana potrivita, dar cu efecte minime asupra glicemiei. Astfel, alimentele se clasifica in functie de IG:
- Alimente cu indice glicemic scazut, sub 55: fasolea, lintea, soia, migdalele, alunele, nucile, semintele de dovleac, de floarea-soarelui, susanul, cerealele integrale – orz, ovaz, secara, legumele, fructele, cum sunt piersicile, capsunele, mango. Mai exact, un produs cu IG redus elibereaza glucoza lent si constant, marind putin, dar prelungit valoarea glicemiei.
- Alimente cu indice glicemic mediu, intre 56 si 69: faina integrala, orezul basmatic („parfumat”), cartoful, bananele, sucurile de fructe, strugurii, prunele, inghetata.
- Alimente cu indice glicemic crescut, peste 70: painea alba, orezul alb, fulgii de porumb, produsele de patiserie si cofetarie, zaharul, bauturile dulci, pastele. Un produs cu IG crescut determina o crestere rapida a nivelului glicemic, fiind indicat in hipoglicemii sau in perioada de refacere dupa efortul fizic.
Indicele glicemic este determinat de tipul de glucide continut de alimentul respectiv, de prezenta proteinelor sau grasimilor asociate si de cea a fibrelor alimentare. De exemplu, painea din faina integrala are IG mai mic decat painea alba, fiind indicata pacientilor cu diabet sau celor care doresc sa scada in greutate.
Dieta bogata in grasimi, factor de risc pentru ateroscleroza
In prezent, exista diverse programe de nutritie care iau in considerare indicele glicemic si incearca sa aleaga alimentele in functie de el. Sunt insa si limitari in utilizarea acestuia: raspunsul glicemic variaza de la o persoana la alta, depinzand de nivelul glicemiei, de rezistenta la insulina sau alte dereglari metabolice asociate. Glicemia crescuta brusc dupa ingestia unui aliment cu IG mare asigura un nivel energetic crescut pentru 15-30 de minute, dar duce la aparitia unui proces de oxidare (imbatranire), cu efecte predominant vasculare (ateroscleroza). Iata de ce si pentru pacientii cu diabet este atat de importanta monitorizarea, controlul glicemiei nu doar pe nemancate, ci si dupa masa.
Ceea ce este clar si demonstrat este ca cei care consuma alimente cu IG crescut au un risc mare de obezitate, diabet, dislipidemii, in timp ce consumul alimentelor cu IG mic se asociaza cu un risc scazut pentru aceste boli, dar si pentru cele cardiovasculare, degenerescenta maculara etc. Astfel, alegeti fructele, si nu sucurile de fructe, painea neagra in locul celei albe, un desert din fructe in locul produselor de cofetarie!
Dr. Nicoleta Mindrescu
Medic primar diabet, nutritie, boli metabolice
