Literatura de specialitate s-a preocupat de analizarea caracteristicelor de personalitate ale studentilor de la medicina, pentru a intelege mai bine atat evolutia acestora in mediul academic, cat si alegerea fiecaruia pentru o anumita specializare si directie de cariera.
Multi autori au recurs la un instrument vast folosit si intalnit pentru descrierea personalitatilor, si anume modelul „Big Five”, care permite analizarea urmatoarelor dimensiuni: deschiderea catre noi experiente, extraversiunea, constiinciozitatea, caracterul agreabil si nevrozismul.
Lievens, Filip, et al (2002) urmaresc doua obiective axate pe parcursul academic al studentilor, si anume ce trasaturi de personalitate sunt tipice pentru studentii medicinisti in comparatie cu alte discipline si care dintre aceste trasaturi pot preciza evolutia in anii de rezidentiat.
Principalele descoperiri ale studiului realizat pe 785 de studenti arata ca, desi nu se poate defini un tipar clar, exista diferente mari interdisciplinare. Cele mai ridicate scoruri au fost la factorii extraversiune si constiinciozitate, care au un impact pozitiv asupra rezultatelor din facultate si rezidentiat. De asemenea, s-a stabilit ca un scor ridicat in ceea ce priveste caracterul agreabil este benefic pentru succesul viitor ca medici.
Borges si Savickas (2002) vin cu o propunere care traseaza legaturi intre personalitate si alegerea specializarii, prin urmare alegerea jobului medicilor. Mai jos sunt concluziile studiului pentru mare parte dintre specializarile medicale.
Anestezistii au tendinta de a fi siguri pe sine si cu abilitati superioare interpersonale. Din aceasta perspectiva sunt mai extrovertiti si deschisi catre noi experiente, insa mai putin caracterizati prin nevrozism, caracter agreabil si constiinciozitate.
Medicina de familie este situata undeva la polul opus. Medicii din aceasta arie sunt in genere mai agreabili si mai constiinciosi decat chirurgii sau anestezistii, insa au un scor mai scazut in ceea ce priveste curiozitatea si dorinta de a experimenta. Acestia sunt caracterizati prin cooperare, incredere si altruism.
Cei care practica medicina interna au un nivel peste medie in ceea ce priveste constiinciozitatea, fiind foarte capabili sa se organizeze si sa se descurce singuri, in schimb le lipseste abilitatea de a interactiona proactiv cu semenii, fiind axati mai degraba pe universul intrinsic.
Obstetricienii si ginecologii sunt si ei deosebit de constiinciosi si orientati catre rezultate, dar prezinta scoruri mici pentru factorii deschidere catre experiente si caracter agreabil. Comparativ cu cei care au ales medicina de familie sau psihiatria sunt mai putin altruisti si cooperativi.
Studiul medicilor pediatrici nu a beneficiat de la fel de multe infomatii, insa tipologia se pliaza pe un nivel ridicat de nevrozism, extraversiune, caracter agreabil si unul scazut al constiinciozitatii.
Alegerea psihiatriei dezvaluie o serie de medici curiosi, deschisi catre nou, organizati si axati pe rezultate. Acestia sunt agreabili si au un nivel ridicat de deschidere si, in pofida abilitatilor bune sociale, pot fi mai degraba introvertiti.
La terminarea studiilor, medicii chirurgi sunt caracterizati de extraversiune si deschidere catre experiente. Dimensiunea din urma se schimba in functie de experienta acumulata de-a lungul anilor si variaza intre specializari, insa intreg grupul chirurgilor este unul sociabil, activ si dominant, cu un nivel scazut cu privire la caracterul agreabil.
Citind rezultatele studiilor in aceasta arie, putem sugera ca o astfel de analiza a propriilor caracteristici, a punctelor forte si a slabiciunilor personalitatii individuale este utila in intelegerea si conturarea unei decizii legate de propria cariera in domeniul medical.
Echipa HospitalJobs.ro, in parteneriat cu Sindicatul Promedica
