Mult timp s-a crezut ca formarea cariei dentare este un proces ireversibil de demineralizare a cristalelor de smalt, urmat de degradarea dentinei si formarea cavitatii carioase. Teoriile referitoare la …
adevarata cauza a degradarii dentare au variat, dar nici una nu da un raspuns complet pentru etropatogenia cariei.
In ultimul deceniu, in geneza cariei dentare s-au selectionat trei factori cauzali: flora microbiana bucala, unele componente ale alimentatiei umane si calitatea structurilor dentare. Conceperea unui program eficient de profilaxie a cariei trebuie sa ia in considerare etiologia multifactoriala a acesteia. In rindurile care urmeaza vom vorbi pe larg despre modalitatile in care putem preveni caria dentara prin controlul dietei.
Dintre toti compusii alimentari se pare ca hidratii de carbon au rolul dominant, efectul nociv fiind determinat de contactul direct cu suprafata dintelui. Unele forme participa la formarea placii bacteriene, in timp ce altele, prin metabolizare, scad pH-ul bucal.
Placa este responsabila de fermentarea hidrocarbonatelor din alimente si bauturi. Placa este retentionata in fisurile adinci, in spatiul dintre dinti, in apropierea zonelor de contact interdentar si pe suprafetele negoase ale obturatiilor dentare. Metodele mecanice de igiena orala nu sunt destul de eficiente in indepartarea placii bacteriene din aceste zone ce reprezinta ariile de initiere ale cariilor dentare.
Atentie la biberoane si tetine
Anumite hidrocarbonate fermentabile alimentare trec in saliva si devin accesibile microorganismelor placii bacteriene care le metabolizeaza, ducind la o scadere imediata a pH-ului la nivelul suprafetei dentare. Scaderea pH-ului depinde de grosimea placii, de numarul si tipul microorganismelor acesteia, de eficienta tamponarii salivare si probabil si de alti factori. Revenirea la normal a pH-ului se realizeaza in 20 de minute pentru un pacient obisnuit si in citeva ore pentru cei susceptibili la carii. Fluxul salivar crescut poate aduce rapid pH-ul spre neutralitate, iar retentia locala a alimentelor lipicioase poate intirzia cresterea pH-ului pina la dizolvarea sau indepartarea lor.
Microorganismele placii bacteriene produc acizi prin metabolizarea produselor alimentare. Dintre acestea ne vom opri asupra celor mai importante:
Amidonul are o cariogenitate redusa, dar de regula se produce sumarea efectului sau cu cel al zaharului in produsele de patiserie si de cofetarie; Zaharoza (zaharul) poate crea mari probleme. Consumul in timpul meselor principale este insotit de o crestere mica a incidentei cariei dentare, dar consumul in perioadele dintre mese este insotit de o crestere marcanta a incidentei cariei. Cantitatea consumata este mai putin importanta in raport cu forma si orarul consumului; Monozaharidele produc carii datorita timpului crescut de stationare in cavitatea bucala. Efectul patogen al produselor cu di sau monozaharide este dependent de timpul de stationare in cavitatea bucala care depinde la rindul sau de consistenta si aderenta alimentului, secretia salivara produsa de acesta, retentivitatile naturale si artificiale ale dintilor si arcadelor, capacitatea de autocuratire. Acest timp de stationare este deci o caracteristica a fiecarui individ, dar depinde si de modul de prezentare al produsului. Astfel, la acelasi individ, produse lipicioase (rahat, ciocolata, dulciuri, fainoase) vor stationa mai mult, comparativ cu bauturile dulci. Acestea din urma daca sunt ingerate cu paiul au efect cariogen redus prin faptul ca vin in contact in cantitate mica si doar cu suprafete usor autocuratibile. Folosirea tetinelor si biberoanelor cu lichide dulci a fost corelata cu introducerea de carii la dintii frontali, maxilari, datorita contactului prelungit.
Mincati brinza si nu faceti carii
Exista si substante alimentare protectoare: grasimile si proteinele fac parte din aceasta categorie. O dieta bogata in grasimi necesita o cantitate de zahar de cinci ori mai mare pentru a deveni cariogena. Astfel poate fi explicata actiunea protectiva a laptelui (contine grasimi si proteine). Unii autori considera ca laptele uman si bovin are un foarte redus potential cariogen, comparativ cu zaharoza, dar cel uman este mai putin protectiv.
Aceasta nu este considerata de ei ca un argument pentru eliminarea sau oprirea alaptarii la sin inainte de virsta de sase luni. Tot ei au demonstrat ca brinza consumata dupa un aliment zaharat impiedica coborirea pH-ului, placii bacteriene. Actiunea favorabila a brinzei se poate datora stimularii secretiei salivare si continutului in factori protectori (saruri minerale, lipide, proteine). Asemanator poate actiona si consumul de alune si arahide.
Fructele si legumele favorizeaza autocuratirea. Desi nu exista dovezi ca fructele si legumele fibroase ar contribui la prevenirea cariilor, inlocuirea gustarilor cu un mare potential cariogen dintre mesele principale cu fructe si legume este de preferat.
Guma de mestecat are un rol important in autocuratirea suprafetelor dentare prin cresterea fluxului salivar si prin efortul masticator. Dar guma de mestecat continind zahar, favorizeaza aparitia cariilor, asemanator cu consumul dintre mese al bomboanelor. In cazul in care dupa ingestia unui aliment continind zaharoza se mesteca guma cu inlocuitori se tamponeaza pH-ul coborit, pina la neutralitate.
Dr. Giovana Constantin
Medic specialist stomatolog
Cabinet Stomatologic – S.C Ciobicom International SRL
tel: 323.16.90
