Absenta sau insuficienta a schimburilor afective esentiale dezvoltarii si echilibrului afectiv al unui subiect.
Privarea prelungita de contactul cu mama sau un substitut matern antreneaza la sugar o inhibitie anxioasa, un dezinteres pentru lumea exterioara (depresiune anaclitica) care sunt insotite de anorexie, insomnie, agitatie, intarziere psihomotorie si tulburari psihosomatice. Este ceea ce se numeste sindromul de spitalism. Daca aceasta carenta se prelungeste dincolo de 3-4 luni, copilul risca sa sufere afectari psihice si fizice ireversibile.
La adult, situatiile ca doliul, infirmitatea, emigrarea etc. pot amplifica unele tendinte la paranoia, la introvertire sau la tulburari de caracter care inchid individul in singuratate si risca, in semn de reactie, sa declanseze tulburari psihiatrice acute. La subiectul in varsta, lipsa de schimburi afective precipita adesea procesul de senilizare si chiar poate declansa reactii de prabusire, mergand pana la sinucidere.
