Frecvent confundate cu alergiile, intolerantele alimentare sunt mult mai raspandite, dar au manifestari mai ascunse. Reactiile alergice reprezinta un raspuns nepotrivit, hiperreactiv al sistemului imun la fiecare intalnire cu un anumit alergen alimentar, si se pot declansa la cantitati foarte mici de alergen.
In schimb, reactiile de intoleranta sunt rezultatul inabilitatii sistemului digestiv de a digera anumite principii alimentare, iar severitatea simptomelor depinde de cantitatea de alimente ingerata.Daca din punct de vedere clinic manifestarile intolerantelor alimentare pot fi confundate cu alergiile, mecanismele de dezvoltare a acestora sunt total diferite. Eruptiile tegumentare pruriginoase de tip urticarie reprezinta unul dintre motivele frecvente care aduc pacientul la medicul alergolog. Nu intotdeauna eruptiile care apar dupa consumul anumitor alimente semnaleaza o alergie. De multe ori, disconfortul indus este rezultatul unei intolerante alimentare.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia Globului sufera de o forma de intoleranta alimentara. Desi un numar mare de persoane (circa 20-25%) raporteaza (in majoritatea cazurilor eronat) ca sunt alergice la unul sau mai multe alimente, studiile au evidentiat ca alergia alimentara apare doar la aproximativ 1,4-2,5% din adulti si la 6-8% din copii, cei cu eczema atopica fiind afectati mai des (30-35%).
Manifestari clinice ale intolerantelor alimentare
Acestea nu se rezuma doar la eruptii cutanate, pot asocia migrena, ameteli, dureri abdominale, diaree sau, dimpotriva, constipatie, respiratie dificila, stranut, blocaj nazal, hipotensiune, simptome asemanatoare atacului de panica etc. Varietatea simptomelor face uneori dificila recunoasterea cauzelor acestora. O diferenta intre manifestari este ca alergiile pot produce soc anafilactic, reactie ce pune viata in pericol, pe cand intolerantele provoaca dificultati de respiratie (bronhospasm), fara a fi atat de periculoase. O alta deosebire ar fi ca, in caz de alergie, manifestarile sunt imediate, pe cand in intolerante, ele se pot instala chiar si dupa 24 de ore.
Alergiile alimentare sunt reactii adverse de hipersensibilitate la alimente, mediate imunologic. Sunt reproductibile si apar ca urmare a expunerii la un anumit trofalergen. Alergenele alimentare incriminate in alergiile adultului sunt arahidele (principala cauza de anafilaxie fatala), nucile, alunele, pestele, molustele si crustaceele. Reactiile la ou, lapte, soia si grau se remit de obicei la varsta adultului.
Alimentele si alergiile la polen
Alergenele alimentare de clasa 2 sunt proteine derivate din plante, de obicei termolabile si care prezinta reactivitate incrucisata semnificativa cu polenurile, situatie in care alergia alimentara, manifestata de obicei ca sindrom de alergie orala, este o consecinta a sensibilizarii respiratorii la aeroalergen. Exista reactivitate incrucisata intre polenul de mesteacan (Betula verrucosa), fructul arborelui Corylus avelana (aluna de padure), vegetale Apiaceae (morcov, telina), Fabaceae (soia, arahide), fructul plantelor din Familia Rosaceae (mar, para, caisa, piersica, cirese, prune, mure, capsune). Sindroamele de alergie orala apar mai frecvent la adulti, se manifesta prin simptome usoare, de tipul edemului de buze, edeme ale cavitatii bucale, insa tabloul clinic poate evolua si catre soc anafilactic. De obicei, acest tip de raspuns este de lunga durata si poate persista toata viata.
Ce trebuie facut in cazul alergiilor alimentare?
Baza tratamentului in alergiile alimentare este evitarea alergenelor alimentare incriminate – diete de eliminare. Diagnosticul corect al alergiei alimentare este esential. Daca dietele pot induce deficite nutritionale, sunt necesare suplimentari dietetice. Decizia de aplicare a dietei de evictie trebuie luata impreuna cu medicul alergolog numai dupa stabilirea corecta a legaturii dintre un anumit aliment si simptomele sugestive de alergie.
Trebuie evitate si alimentele „ascunse”, prezente in preparate complexe, de aceea trebuie citite cu atentie etichetele produselor comerciale pentru a depista la timp riscul de expunere la componentele unui aliment la care pacientul este alergic. Dieta fara alimentul determinant al alergiei duce la evitarea aparitiei accidentelor alergice, dar se crede ca permite si instalarea tolerantei fata de aliment. Astfel, dupa perioade variabile de timp in care alimentul sensibilizant nu a fost consumat, acesta poate fi reintrodus in dieta indiferent de alimentul de care discutam (lapte, ou, grau etc.).
Dr. Daniela Farcasanu
Medic specialist Alergologie
si Imunologie Clinica
Clinica de Diagnostic Gral
www.gralmedical.ro
