O intoxicație alimentară definește ingestia acută sau cronică atât de toxine eliberate de diferite tipuri de microorganisme, cât și de microorganisme în sine. De asemenea, poate apărea și drept urmare a consumului de alimente alterate și stricate care conțin diferiți compuși chimici, toxici pentru organism. Astfel, o intoxicație alimentară poate proveni din trei tipuri de surse: chimice, biologice și fizice. În mod obișnuit, aceste patologii interesează strict tractul gastrointestinal și se manifestă specific, dar pot exista și situații în care o intoxicație alimentară afectează și alte sisteme ale corpului: în cazurile cronice și de ingestie a unei cantități ridicate de agent patogen.
De cele mai multe ori, o intoxicație alimentară este autolimitată și se manifestă cu simptome și semne relativ ușor de gestionat. Cu toate acestea, există și agenție etiologici care provoacă, mai ales în țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate, patologii dintre cele mai grave. Aceștia sunt responsabili de aproximativ 1,5 milioane de decese cauzate de intoxicație alimentară cu specii de E.coli enterotoxigene, rotavirus, Vibrio cholerae și Shigella spp. Infecțiile cu aceste bacterii provoacă diaree severă la sugari, copii și adulți, iar în lipsa serviciilor medicale de urgență pot duce chiar la decesul persoanei. E. coli este responsabilă anual de peste 400.000 de decese.
Intoxicație alimentară – cauze
În cele mai multe cazuri, intoxicația alimentară este cauzată de ingestia directă de bacterii și virusuri sau paraziți sau de toxine eliberate de aceste microorganisme. Agenții patogeni, fie de natură biologică, fie de natură chimică, se găsesc aproape pe toate alimentele consumate. Însă, odată cu prepararea termică corespunzătoare, aceștia sunt eliminați sau inactivați, scăzându-se astfel riscul de intoxicație alimentară. Cu toate acestea, alimentele consumate crude, precum și cele gătite în condiții de igienă deficitară sau infectate, odată consumate pot duce la intoxicații.
Principalii agenți patogeni implicați în cazurile de intoxicație alimentară sunt:
- bacterii: coli, Salmonella, Campylobacter, Clostridium botulinum, S. aureus, Shigella, V. cholerae, Vibrio vulnificus, Yersinia enterocolitica, Listeria monocytogenes și altele;
- paraziți: Trichinella, Toxoplasma gondii, Giardia lamblia, Taenia saginata, Taenia solium, Diphyllobothrium latum, Cryptosporidium, Ascaris lumbricoides;
- virusuri: norovirus, rotavirus, sapovirus, astrovirus, virusul hepatitei A.
O intoxicație alimentară poate apărea ca urmare a consumului de alimente care conțin bacterii, virusuri sau paraziți, dar și de alimente care conțin toxine eliberate de aceste microorganisme. În primă instanță, consumul de alimente insuficient preparate termic este factorul principal care poate duce la intoxicație alimentară. Consumul de alimente din surse nesigure (atât apă, cât și alimente solide), insuficient igienizate, crește riscul de a dezvolta intoxicație alimentară.
Intoxicație alimentară – factori de risc
Factorii de risc care pot predispune o persoană la intoxicație alimentară sunt:
- consumul de alimente crude (salate, sushi, fructe și legume nespălate);
- consumul de alimente insuficient preparate termic;
- consumul de mâncăruri de tip street food și fast food;
- consumul de mâncăruri preparate în aer liber, unde există un flux constant de oameni;
- igiena personală neadecvată (lipsa igienizării mâinilor înainte de a mânca).
În cazurile de intoxicație alimentară, de obicei se observă un mic focar de infecție. Acesta poate fi datorat faptului că mai multe persoane au consumat alimente din aceeași sursă infestată (cum ar fi un produs fast food, un anumit aliment de la supermarket), când se poate observa un tipar al simptomelor și solicitării asistenței medicale. Chiar dacă o intoxicație alimentară s-ar putea datora mai multor factori, manifestările acesteia nu pun în pericol viața pacientului decât atunci când există stări diareice severe, care pot duce la dezechilibre electrolitice, deshidratare severă și alte posibile complicații. În astfel de cazuri, este necesar tratamentul de urgență.
Intoxicație alimentară – simptome
O intoxicație alimentară nu poate fi trecută cu vederea, frecvent manifestându-se la scurt timp după ingestia agentului patogen. Simptomele pot varia atât în funcție de sursa de infecție, însă și în funcție de cantitatea de inocul ingerat. Cazurile obișnuite de intoxicație alimentară se pot manifesta prin:
- diaree;
- crampe și dureri abdominale;
- greață și vărsături;
- lipsa poftei de mâncare.
Cazurile severe de intoxicație alimentară sunt cele în care simptomele persistă mai multe zile. În astfel de situații, când afecțiunea nu este autolimitată, se recomandă solicitarea de urgență a serviciilor medicale.
Legătura dintre intoxicație alimentară și caniculă
Există o asociere directă între creșterea numărului de cazuri de intoxicație alimentară și vremea cu temperaturi crescute. În sezonul verii, și îndeosebi pe caniculă, cazurile de intoxicație alimentară sunt în creștere din cauza mai multor motive, cum ar fi:
- temperaturile ridicate favorizează transpirație excesivă. În lipsa unui aport hidric corect și eficient, care să echilibreze pierderile de apă, digestia este deficitară. Astfel, crește și riscul de a dezvolta intoxicație alimentară în urma consumului de alimente alterate, care prezintă mucegaiuri sau compuși chimici toxici pentru organism;
- temperatura crescută și umiditatea excesivă reprezintă condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea microorganismelor care pot cauza intoxicație alimentară;
- ca urmare a stagnării aerului, încărcătura biologică a atmosferei este mult mai mare, aspect care favorizează posibilitatea ca microorganismele să se așeze pe diferite tipuri de alimente;
- în sezonul călduros, există un flux mult mai mare de oameni și activități stradale. Date fiind aceste condiții, posibilitatea infestării alimentelor, chiar din surse umane, crește major, mai ales în cazul mâncărurilor de tip fast food și street food;
- animalele de companie reprezintă o altă sursă potențială de microorganisme care provoacă intoxicație alimentară (în special paraziți). Animalele pot lăsa în urmă fecale care reprezintă rezervoare de ouă pentru anumiți paraziți. Diferite insecte se pot așeza pe fecale, iar ulterior pe alimentele care sunt preparate în aer liber și care riscă să fie consumate de către oameni;
- sub acțiunea căldurii și luminii, anumiți compuși chimici din alimente trec prin reacții care au potențialul de a genera compuși secundari toxicogeni. De asemenea, acestea se alterează mult mai rapid, iar consumul de alimente alterate poate provoca toxiinfecție alimentară;
- pierderea de apă și electroliți datorată caniculei poate scădea imunitatea organismului.
Intoxicație alimentară – recomandări și măsuri de prevenție
Pentru a preveni și reduce la minimum riscul de intoxicație alimentară, puteți lua în considerare următoarele recomandări și măsuri de prevenție:
- spălați-vă des pe mâine cu apă și săpun înainte de a mânca su găti. Spălați alimentele (fructe și legume) sub un jet de apă și sub nicio formă nu le consumați fără a le spăla;
- curățați toate vasele și ustensilele folosite care au intrat în contact cu alimentele de origine animală (carne, ouă, brânzeturi);
- folosiți un termometru atunci când gătiți. Gătiți carnea de vită la cel puțin 71°C, carnea de pasăre la cel puțin 75°C și peștele la cel puțin 63°C;
- nu păstrați alimentele perisabile în aer liber. De asemenea, nu consumați carne nepregătită termic, dar care a fost ținută la frigider mai multe zile;
- verificați întotdeauna termenul de valabilitate al unui produs;
- nu consumați alimente care au miros bizar sau gust neobișnuit;
- consumați apă doar din surse sigure;
- evitați consumul de alimente de tip fast food și street food și nu consumați alimente gătite în locuri în care există un flux crescut de oameni;
- evitați consumul de salate, în special dacă mergeți într-o țară străină;
- când călătoriți în țări în care este mult mai probabilă contaminarea, încercați să consumați doar alimente fierbinți, proaspăt gătite. Nu mâncați legume crude sau fructe fără coajă tare (o barieră importantă în calea bacteriilor);
- evitați consumul de pește, fructe de mare și crustacee;
- evitați consumul oricărui tip de alimente care vă ridică suspiciuni și nesiguranță;
- nu consumați lapte și sucuri nepasteurizate;
- persoanele în vârstă, copiii mici, persoanele însărcinate și cele cu sistem imunitar deficitar sunt mult mai predispuse la intoxicație alimentară. Prin urmare, ar trebui să acorde o atenție deosebită alimentelor consumate și surselor acestora.
