Vorbind despre deshidratare, putem aprecia faptul că, în zilele noastre, riscul deshidratării care ridică urgență medicală nu este asociat lipsei de hidratare, ci mai mult anumitor patologii care, prin manifestările lor, pot cauza deshidratare severă. În cea mai mare parte, poate fi vorba mai ales despre stări diareice exacerbate, care duc la pierderea excedentară de apă și electroliți, ceea ce perturbă semnificativ echilibrul hidroelectrolitic al organismului și conținutul în apă. Cazuri de această natură ridică urgență medicală și necesită terapii de rehidratare, cu restabilirea unui procent adecvat de apă și de electroliți minerali esențiali.
Ce este deshidratarea?
Termenul de deshidratare definește starea organismului în care acesta nu dispune de suficientă apă. Această substanță este esențială pentru funcționarea normală a organismului, reprezentând principalul mediu în care au loc procesele metabolice: corpul unui adult sănătos este format în proporție de 55-65% din apă. Stările de deshidratare pot duce la perturbarea funcțiilor acestuia, când se constată o hipovolemie: pierderea de apă (la nivelul diferitelor organe) nu este eficient echilibrată prin aportul exogen de apă. Acest lucru se poate datora atât aportului insuficient de apă, cât și stărilor patologice care se manifestă prin pierderi exacerbate de apă și electroliți.
Deshidratare – cauze
În mod obișnuit, cu toții pierdem apă în fiecare zi prin transpirație, lacrimi, respirație, urină sau scaun. Cu toate acestea, nivelul optim este menținut prin consumul de lichide și alimente bogate în apă. Stările de deshidratare apar atunci când pierderile endogene de apă nu sunt „amortizate” în mod eficient de aportul exogen de apă. În acest context, principalele cauze care au potențialul de a duce la stări de deshidratare (de la moderată până la severă) pot fi:
- imposibilitatea de a înlocui pierderile de apă: funcție psihică alterată, imobilitate, mecanism afectat al controlului involuntar al setei, supradozajul cu medicamente și substanțe ilicite;
- pierderea excesivă de apă la nivel cutanat: expunerea la căldură excesivă, exercițiile fizice intense, practicate vara, arsuri severe, boli dermatologice grave;
- pierdere excesivă de apă la nivel renal: utilizarea excesivă de diuretice, boli renale acute și cronice, diureză post-obstructivă; boala Addison, hipoaldosteronism, hiperglicemie;
- Pierdere de apă la nivel gastrointestinal: diaree, utilizarea de laxative, vărsături, fistule sau aspirații gastrice;
- Pierderi intraabdominale: pancreatită, ascită, peritonită.
În contextele indicate mai sus, afecțiunile care pot duce la deshidratare sunt în strânsă asociere cu lipsa aportului exogen de apă. Prin urmare, starea de deshidratare nu reprezintă decât o altă posibilă complicație a afecțiunii, observându-se o incidență crescută în rândul bătrânilor și mai ales pe perioada verii, când temperaturile ridicate duc la pierderi semnificative de apă.
Deshidratare – simptome și manifestări
Stările de deshidratare ușoară sau moderată se pot manifesta prin:
- senzație acută de sete (controlată de centrul setei din hipotalamus care, primind informații de la osmoreceptori, sesizează faptul că există un deficit relativ de apă și trimite comenzi);
- xerostomie (gură uscată);
- senzația de amețeală și leșin;
- dureri de cap;
- urina are o culoare închisă (ca urmare a faptului că este concentrată și nu există îndeajuns de multă apă în organism pentru a o dilua) și, de asemenea, în cantități reduse.
Cazurile de deshidratare severă, pe lângă simptomele de mai sus, se pot manifesta și prin:
- scăderea tensiunii arteriale;
- creșterea ritmului cardiac;
- tahipnee;
- febră;
- mucoase uscate;
- crampe musculare;
- alterarea funcției psihice;
- sincopă.
Simptomele stării de deshidratare apar în momentul în care există o privare prelungită de apă, în asociere cu pierderi masive la nivel cutanat, renal, respirator sau gastrointestinal. În cazul în care se suspectează diagnosticul de deshidratare, pacientul prezintă frecvent un istoric personal în care se evidențiază practicarea de munci fizice și exerciții fizice pe timp canicular. Există și cazuri în care persoanele uită să bea apă și ignoră semnalele transmise de centrul setei. Riscul este mai mare la bătrânii care suferă de tulburări neurodegenerative (demență, Alzheimer), dar care nu dispun de supraveghere permanentă.
Legătura dintre caniculă și riscul de deshidratare
Vara, mai mult decât oricând, este esențială hidratarea corectă a organismului, aspect care s-ar datora în special pierderilor masive prin transpirație. Transpirația este un proces fiziologic prin care organismul își asigură termoreglarea. În momentul în care temperatura corpului crește prea mult, sistemul nervos simpatic stimulează glandele sudoripare ecrine să secrete apă la suprafața pielii, pentru a-l răci prin procesul de evaporare. În condiții extreme, corpul poate secreta chiar câțiva litri de transpirație într-o singură oră. Prin urmare, în sezonul cald, canicular, când valuri de căldură descriu clima exterioară, este foarte importantă menținerea unei hidratări corecte.
Canicula poate crește semnificativ riscul de deshidratare, din cauza mai multor variabile:
- pierderile semnificative de apă prin transpirație.
- creșterea riscului de insolație și de leșin. În cazuri individuale, persoanele care fac insolație și leșină în locuri izolate (pe un câmp sau într-un loc retras), fără a avea parte de intervenție imediată din partea altei persoane sau echipei medicale, prezintă risc crescut de deshidratare severă și alterare psihică.
- munca și exerciţiile fizice intense sunt asociate unei pierderi semnificative de apă.
- lipsa hidratării corespunzătoare pe timpul verii, din considerente strict personale, cum este lipsa obișnuinței de a bea apă, consumul excesiv de alcool.
Stările de deshidratare sunt mult mai frecvente pe perioada verii, când temperaturile ridicate și valurile de căldură determină organismul să își asigure termoreglarea prin transpirație. Stimulii externi de natură termică acționează asupra termoreceptorilor cutanați, de la nivelul mușchilor scheletici, hipotalamusului și ficatului, ceea ce determină stimularea transpirației. Ca urmare a transpirației excesive, organismul pierde apă și electroliți, fiind necesară suplimentarea lor.
Importanța unei hidratări corecte
Date fiind aceste considerente, importanța unei hidratări corecte este vitală pentru funcționarea normală a organismului, dar nu numai. În țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare există un acces imediat la apă. Din nefericire, incidența morții prin deshidratare este semnificativ mai mare în țările subdezvoltate, unde accesul la apă este deficitar și îngreunat. Astfel, importanța unei hidratări corecte este esențială pentru a preveni deshidratarea și simptomele asociate. Mai mult decât atât, este certificat științific faptul că hidratarea corectă are numeroase beneficii care depășesc reducerea riscului de deshidratare:
- asigură termoreglarea optimă a organismului (punându-i la dispoziție resurse necesare de apă în vederea transpirației, fără a se asocia unui risc de deshidratare);
- previne riscul de deshidratare;
- susține lubrifierea normală și eficientă a articulațiilor;
- ajută la prevenirea infecțiilor respiratorii, prin lubrifierea mucoaselor;
- asigură mediul necesar desfășurării proceselor metabolice;
- îmbunătățește calitatea somnului;
- îmbunătățește funcțiile cognitive;
- ajută la menținerea sănătății și elasticității pielii;
- scade riscul de a dezvolta afecțiuni renale, cum ar fi calculii renali (pietrele la rinichi);
- ajută la controlul greutății corporale și promovează pierderea în greutate.
Pentru a consuma îndeajuns de multă apă și pentru a vă menține un nivel optim de hidratare și a preveni stările de deshidratare, încercați să beți cât mai multă apă. Sfaturile următoare pot să vă ajute dacă nu obișnuiți să consumați apă în mod uzual:
- luați o sticlă cu apă la dumneavoastră de fiecare dată când mergeți undeva.
- dacă lucrați de acasă, așezați o sticlă cu apă pe birou și beți de fiecare dată când o observați în raza vizuală, chiar dacă nu vă este sete.
- setați-vă la intervale regulate (30-60 de minute) alarma pe telefon, pentru a vă reaminti că ar trebui să beți apă.
- dacă simțiți senzația acută de sete, sub nicio formă nu o treceți cu vederea. Beți apă, pentru că această senzație indică deja un oarecare nivel de deshidratare al organismului.
- consumați mai multe fructe și legume bogate în apă.
- dacă nu obișnuiți să beți apă, puteți opta și pentru ceaiuri și sucuri din fructe naturale. Dar, cu toate acestea, aportul principal ar trebui să fie asigurat de apa obișnuită.
