Fiecare dintre noi cunoaste sau a cunoscut pe cineva bolnav de cancer. Acesti oameni traiesc in jurul nostru si, de multe ori, nu stim sau nu suntem atenti la suferinta lor. Viata fiecaruia este o poveste cu printi si printese, iar in momentul diagnosticarii bolii, povestea ajunge in punctul in care, el, personajul principal, se lupta cu zmeul. Si, din pacate, multi nu reusesc sa-l invinga.
Cancerul este o boala ce aduce suferinta intregului organism, din punct de vedere fizic, psihic si social. Statistic, aceasta boala, este necrutatoare si ca mortalitate se afla intr-un cumplit top pe locul 2 dupa bolile cardiace. Cele mai frecvente forme de cancer sunt cancerul pulmonar, prevalent la barbat, si neoplasmul mamar la femei. Dupa ultimele date detinute de Asociatia Bolnavilor de Cancer, in Romania, traiesc peste 400.000 de bolnavi, numarul lor crescand in fiecare zi.
Cum viata ni se poate schimba intr-o zi…
Diagnosticul de cancer aduce in viata pacientului o imensa incercare, fiind un factor important de stres. Pacientii trec prin stari mentale si emotionale incluzand negare initial, stupoare, soc, neincredere, disperare, anxietate si depresie. Exista o perioada de mai multe saptamani in care aceste simptome dispar si pacientul intra intr-o perioada cand este blazat fata de familie si prieteni, urmeaza planul de tratament si „pare” ca poate trece peste boala. In anumite situatii, daca continua cu aceasta stare, pacientul nu s-a adaptat si este posibil sa dezvolte simptome psihiatrice.
Ne ascundem sau infruntam realitatea?
In Romania, inca nu toti pacientii afla ca sunt diagnosticati cu o forma de cancer. In incercarea de a-l proteja, medicul curant, de comun acord cu familia, ascund realitatea. In acest fel, pacientul va trebui sa suporte interventii diverse, efectele medicatiei anticancerigene, o stare permanenta de incertitudine si de suspiciune, care creste si fata de membrii familiei. Pacientul are nevoie sa-si cunoasca diagnosticul pentru a putea lupta cu boala. Sa nu mai vorbim de faptul ca in multe state ale lumii acesta este un DREPT.
Comunicarea cu pacientul este cruciala
Cel mai important moment in terapie este modul in care este comunicat diagnosticul. De aceasta modalitate de comunicare poate depinde castigarea pacientului, a increderii sale in lupta cu boala. Atunci cand personalitatea pacientului este mai labila, cand se presupune un mod de a reactiona care i-ar putea inrautati boala, se poate apela la sprijinul unui psiholog, eventual psihiatru. Reactia pacientului, oricare ar fi ea, este de inteles. Fie ca manifesta soc, frica anxietate, rusine, vina, tristete, furie, chiar usurare dupa o perioada de incertitudine sau este gata de lupta, bolnavul are un motiv intemeiat sa reactioneze asa.
La aflarea diagnosticului, sentimentul bolnavului de cancer este ca se surpa totul in jur, ca nimic nu mai este si nu va mai fi ca inainte, ca nu mai exista viitor, decat prezent. La cei care depasesc socul initial apare intrebarea „Ce pot face acum?” si dupa aceea va lua decizia daca va merge mai departe si va lupta cu boala sau se va retrage, va capitula in fata acestei incercari cumplite a vietii. In aceste momente de cumpana, psihoterapia poate avea un rol important, in sensul ca, datorita conexiunii corp-minte, se stie cata influenta pot avea asupra organismului si asa incercat, toate aceste experiente emotionale si mentale.
Importanta echipei terapeutice
Astazi se recunoaste importanta echipei terapeutice in acordarea ajutorului complet, incepand cu medicul curant, oncologul, psihoterapeutul, asistenta medicala, preotul chiar si familia pacientului, care are un rol de baza in acest proces.
Terapia suportiva
In psihoterapie se utilizeaza o multitudine de metode in a schimba modul negativ de a gandi, simti ori a se comporta al pacientului, ce pot interactiona in sens gresit cu tratamentul. Se folosesc terapii de relaxare, de reducere a anxietatii si de comunicare ce pot fi utile si pentru familie, care are la randul ei nevoie de suport. Terapia suportiva utila in cazuri de asemenea gen, include intelegere, empatie, reasigurare si incurajare.
Este dificil pentru familie cu pacientii in stadii terminale sa se gandeasca ca tratamentul nu duce la vindecarea bolii, insa pentru acesti pacienti este importanta ameliorarea durerii. Atat familia, cat si pacientul vor invata impreuna sa-si gestioneze timpul ramas, sa-si exprime sentimentele si sa nu capituleze in fata bolii pana in ultima clipa.
Familia ar trebui instruita, ce si care vor fi reactiile pacientului incepand cu aflarea diagnosticului, ce probleme pot aparea dupa inceperea chimioterapiei (depresii severe, stari confuzionale, halucinatii, tulburari de dispozitie, de atentie etc.).
Familia, suportul emotional
Multi dintre pacientii aflati in stadiu terminal au nevoie de iertare, de a-si rezolva probleme neterminate in familie si cu prietenii, altii au nevoie de confort din partea familiei pentru a nu se simti singuri si abandonati in fata bolii. Familia ii poate indeplini anumite dorinte sau cel putin ii poate asculta povestea de viata in mod firesc, chiar daca o stiu pe toata si, trist, dar adevarat, ei cunosc si finalul. In aceste momente de grea incercare tactul si suportul emotional sunt esentiale. A incuraja spiritul de lupta care exista in fiecare dintre noi, fie ca suntem membri ai familiei sau specialisti, este de un real folos si se va vedea in rezultatele obtinute, pentru ca tot in acest mod se activeaza resursele ascunse, utile in a fi compleant la tratament .
Un sprijin important si pentru pacient si pentru familie este si credinta in spiritualitate, in Dumnezeu. Credinta creste increderea in sine, in speranta ca se pot intampla nu neaparat minuni, dar ca lucrurile pot lua o intorsatura favorabila pentru cel aflat in suferinta. Cancerul nu inseamna intotdeauna moarte, doar o noua incercare, din care puteti alege sa iesiti invingator.
Sorina Cristea
Psiholog
