Cancerul de intestin gros, cunoscut si sub denumirea de cancer colorectal, se dezvolta la nivelul celulelor care formeaza mucoasa colonului si reprezinta aproximativ 15% dintre cancere. Cel mai frecvent, este localizat in partea terminala a intestinului, la nivelul colonului sigmoid. Este o afectiune cu care se confrunta in special popoarele cu un nivel de viata ridicat, fiind a doua cauza de deces prin cancer la ambele sexe.
Regiunile in care populatia se confrunta cel mai des cu aceasta afectiune sunt Europa Occidentala, Australia si America de Nord. Este cea mai frecventa forma de cancer dupa cancerul de san in cazul femeilor si dupa cel pulmonar si de prostata in cazul barbatilor.
Factori de risc in cancerul de intestin gros
Principalii factori de risc ai cancerului colorectal sunt:
- Prezenta polipilor la nivelul colonului, tumori benigne care, in timp, se pot transforma in tumori canceroase. Evolutia polipilor catre cancer depinde de vechimea lor, dar si de marime, polipii de dimensiuni mari dovedindu-se a fi leziuni precanceroase. 80% dintre cancerele colorectale deriva dintr-o tumoare benigna de tipul polipilor. Eliminarea lor chirurgicala este singura modalitate de stopare a evolutiei lor catre cancer;
- Patologiile inflamatorii ale tubului digestiv, maladia Crohn, rectocolita hemoragica sau colita ulceroasa. Evolutia acestor afectiuni catre cancer este strans legata de localizarea leziunilor, de numarul lor si de vechimea puseelor inflamatorii. Riscul de cancer colorectal este cu atat mai crescut cu cat partile afectate sunt mai extinse;
- Sindromul Lynch, o maladie genetica ce se caracterizeaza prin formarea unei tumori in peretele colonului drept la o persoana care inca nu a atins varsta de 50 de ani, cu antecedente familiale si/sau personale de cancer colorectal. In sindromul Lynch, cancerul poate afecta si organe exterioare colonului (uter, ovar, stomac);
- Antecedentele familiale – existenta unui caz de cancer colorectal in familie la rudele de gradul intai creste riscul transmiterii acestei maladii. De aceea, persoanele care au avut mama, tatal, fratele sau sora bolnavi de cancer de intestin gros trebuie sa faca demersuri pentru depistarea prematura a acestui tip de cancer;
- Varsta – riscul de cancer colorectal creste odata cu varsta, acesta avand o incidenta crescuta in randul barbatilor trecuti de 50 de ani; totusi, in ultimii ani, s-a constatat o tendinta ascendenta si in randul celor care nu au atins inca aceasta varsta;
- Stilul de viata – o alimentatie bogata in grasimi si saraca in fibre vegetale, consumul de carne rosie in exces, la care se adauga consumul de alcool, tutunul si sedentarismul sunt factori care predispun la aparitia cancerului de colon; pentru a contracara intr-o oarecare masura efectele acestora, se recomanda consumul de varza si broccoli, legume bogate in fibre si antioxidanti.
Simptomele cancerului colorectal
Simptomele acestui tip de cancer nu sunt specifice. Cronicitatea lor, cresterea frecventei si a intensitatii lor necesita un consult medical de urgenta. Simptomele se manifesta intr-un stadiu avansat de cancer. Netratat, cancerul de intestin gros se poate propaga la nivelul ficatului sau al glandelor limfatice.
Cateva dintre simptomele care se manifesta in acest tip de cancer sunt:
- Dureri abdominale de data recenta;
- Tulburari de tranzit intestinal de data recenta;
- Deteriorarea starii generale;
- Aparitia unei complicatii (ocluzie sau perforatie intestinala).
Cum se trateaza cancerul de intestin gros
Depistarea precoce a acestui tip de cancer imbunatateste prognosticul. Aceasta se poate realiza facand un simplu test hemocult, care consta in analizarea unei probe din materiile fecale si care permite reperarea sangerarilor microscopice anormale.
O alta metoda sigura de depistare a cancerului de colon o reprezinta colonoscopia. Aceasta este in principal recomandata pacientilor care au avut in antecedentele familiale cancer de colon sau polipi intestinali sau au depistat sangerari in scaun. Colonoscopia permite examinarea colonului si a rectului cu ajutorul unei sonde numite colonoscop, lunga de 1,5 m, care este introdusa in anus. Controlat de medic, colonoscopul inainteaza de-a lungul colonului. Daca, pe lungimea colonului, sunt vizualizati polipi, medicul ii extrage tot cu ajutorul colonoscopului, evitandu-se astfel evolutia lor in cancer. Odata eliminati, acestia sunt supusi biopsiei, care stabileste daca sunt sau nu maligni.
Ablatia tumorii, constand in indepartarea unei parti a colonului si a ganglionilor vecini, ramane elementul fundamental al tratamentului cancerului colorectal. Uneori, locul si marimea tumorii nu permit pastrarea anusului, situatie in care se recurge la colostomie, crearea unui anus artificial. Frecvent, tratamentului chirurgical i se asociaza si chimioterapia.
Oana Anghel
Surse: sante-medecine.commentcamarche.net; sante-guerir.notrefamille.com
