Cancer la ficat – factori de risc, simptome, tratament și prevenție

Prin cancer hepatic se înțelege un proces malign, canceros, care apare și se dezvoltă la nivelul ficatului. O astfel de formă de cancer la ficat se numește „cancer hepatic primar”, deoarece își are originea în țesutul hepatic. Formele secundare își au originea în alte organe, fiind cunoscut faptul că formele de cancer la ficat secundare sunt mult mai frecvent întâlnite. Acestea apar din cauza fenomenului de metastazare. Conform statisticilor, cancerul hepatic primar este a 6-a cea mai frecventă formă de cancer, și a doua cauză a deceselor rezultate ca urmare a diagnosticului de cancer. Această patologie severă duce la distrugerea celulelor hepatice și pierderea funcției.

Ficatul este un organ vital, cu funcții complexe, care susțin integritatea fiziologică, biochimică și metabolică a organismului. Drept urmare, orice proces patologic care afectează ficatul tinde să se manifeste relativ rapid, prin decompensare hepatică și simptome asociate. Cancerul, fiind o maladie complexă și deosebit de violentă, deseori se prezintă în asociere cu un istoric medical de boală hepatică. De asemenea, un cancer hepatic poate fi secundar și altor tipuri de afecțiuni maligne, în special cele cantonate la nivel intestinal. Ca urmare a faptului că sângele de la nivel intestinal ajunge prin vena portă la ficat, există un risc mare de metastazare la acest nivel.

Cancer la ficat (cancer hepatic) – cauze și factori de risc

Înainte de a prezenta principalele cauze care pot duce la cancer la ficat, trebuie cunoscut faptul că există mai multe forme de cancer hepatic primar, și anume:

• carcinom hepatocelular (cea mai frecventă formă de cancer la ficat de tip primar);
• colangiocarcinom (cancerul căilor biliare);
• angiosarcomul hepatic;
• hepatoblastomul (cea mai frecventă formă de cancer la ficat în rândul copiilor sub 3 ani);
• carcinomul fibrolamelar (afectează îndeosebi adulții tineri).

Deși etiologia poate avea la bază numeroși factori, predispoziție genetică, ne vom axa în special pe principalele cauze și principalii factori de risc asociați cu carcinomul hepatocelular. Hepatita B, hepatita C, boala hepatică alcoolică, steatohepatita non-alcoolică sunt printre factorii cei mai des asociați cu riscul de a dezvolta carcinom hepatocelular.

Hepatita virală

• infecția cronică cu virusul hepatic B și virusul C este asociată cu peste 70% din cazurile de cancer la ficat de tip primar.

Steatohepatita non-alcoolică sau steatoza hepatică (boala ficatului gras) non-alcoolică

• steatoza hepatică non-alcoolică duce la acumularea în exces de grăsime în hepatocite, însă în absența consumului de alcool. Boala apare mai ales în cadrul sindromului metabolic (cu rezistență la insulină, hipertensiune arterială, hipertrigliceridemie și obezitate abdominală);
• de exemplu, s-a observat că 13% dintre persoanele cu carcinom hepatocelular, fără a avea ciroză subiacentă, au fost diagnosticați cu steatoză hepatică non-alcoolică;
• se observă că incidența este în creștere, ca urmare a creșterii obezității și diabetului zaharat.

Ciroza hepatică

• provocată de numeroase patologii hepatice, este ultimul stadiu al fibrozării ficatului, motiv pentru care duce la compromitere funcțională, structurală, cu risc crescut de malignizare.

Consumul de alcool

• riscul de a dezvolta cancer la ficat crește la persoanele care consumă alcool în mod cronic, excesiv;
• alcoolul poate duce la cancer la ficat atât direct, cât și indirect: indirect, prin faptul că duce la ciroză, iar direct prin creșterea nivelului de radicali liberi (stres oxidativ) și inflamație;
• consumul a mai mult de 80 g/zi de alcool crește de până la 5 ori riscul de cancer la ficat.

Expunerea la aflatoxine

• aflatoxina B₁ este o micotoxină produsă de Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus;
• aceste specii de mucegaiuri se dezvoltă pe cereale depozitate în condiții improprii, putând contamina și alimentele în care aceste cereale ajung;
• prin consumul alimentelor contaminate, micotoxina B₁ inițiază carcinogeneza prin mutații la nivelul genei TP53 („gardianul genomului uman”), care controlează proliferarea celulară normală;
• aflatoxina B₁ este asociată cu un risc crescut de cancer mai ales la persoanele infectate cu virusul hepatic B.

Infecții parazitare

• două specii de paraziți, Opisthorchis viverrini și Clonorchis sinensis, sunt responsabile de până la 15% din totalul cazurilor de cancer la ficat;
• speciile sunt mult mai răspândite în Țările Asiatice.

Alte fenomene patologice și afecțiuni medicale

• sindroamele de supraîncărcare cu fier (hemocromatoza);
• boala Wilson;
• sindromul Alagille;
• boli de stocare a glicogenului;
• deficitul de α-1-antitripsină;
• hipercitrulinemia;
• porfirii acute intermitente;
• diabetul de tip II (crește riscul de a dezvolta cancer la ficat);
• consumul regulat de steroizi anabolizanți;
• expunerea la anumite substanțe chimice volatile cu potențial cancerigen (arsenic).

De asemenea, s-a observat că incidența cazurilor de cancer la ficat este relativ mai mare la cei cu vârsta de peste 60 de ani și de sex masculin. Nu se cunosc în totalitate cauzele, dar probabil este vorba despre faptul că, în egală măsură, incidența alcoolismului este mai mare în categoria populațională menționată.

Cancer la ficat (cancer hepatic) – simptome și manifestări

Majoritatea persoanelor cu cancer la ficat sunt, inițial, asimptomatice. Adesea, pe de altă parte, tind să prezinte simptome asociate bolii hepatice cronice subiacente. De exemplu, pacientul ar putea să acuze simptome de disconfort și durere în cadranul superior drept, scădere în greutate, febră, apetit scăzut, sațietate precoce, diaree și alte simptome. Acestea sunt nespecifice, întrucât apar ca urmare a patologiei hepatice de bază. Drept urmare, este important să se urmărească în special decompensarea acută a ficatului, din cauza progresului procesului malign, care ar putea să se prezinte sub formă de:

• ascită;
• encefalopatie hepatică;
• icter;
• hematemeza (vărsătura cu sânge);
• hepatomegalie;
• splenomegalie.

Simptomele cantonate la nivel gastrointestinal sunt obișnuite în caz de afectare hepatică, așadar în cazul în care există risc de cancer la ficat. Acestea includ balonare abdominală, stare asociată de greață, vărsături ocazionale, tranzit intestinal întârziat, meteorism abdominal. Ficatul poate crește în volum, ducând la simptome precum disconfort în partea dreaptă superioară sub coaste, senzația de apăsare, presiune. Pigmentarea în galben a pielii și sclerei oculare sunt semne clare ale icterului, adică ale decompensării hepatice. În unele cazuri, pot fi eliminate scaune cu miros respingător, de culoare albicioasă (steatoree). Însă aceste simptome sunt nespecifice cancerului.

Cancer la ficat (cancer hepatic) – metode de tratament

Tratamentul în caz de cancer la ficat trebuie, înainte de toate, individualizat. Deși pot fi urmate protocoale standardizate, terapia depinde de mai multe variabile, cum ar fi:

• vârsta persoanei diagnosticate cu cancer la ficat;
• starea generală de sănătate a persoanei diagnosticate;
• stadiul bolii, implicit prognosticul asociat;
• cauza principală care a dus la cancer la cancer la ficat;

Intervenția chirurgicală reprezintă un prim pas al tratamentului în caz de cancer la ficat, având rolul de a îndepărta masa tumorală. Cu toate acestea, nu este eficientă în toate cazurile, ci strict în cazul maselor tumorale de dimensiuni relativ reduse. Transplantul hepatic este o altă soluție terapeutică, dar disponibilitatea acestei alternative este redusă. Tratamente localizate ce implică ablație prin radiofrecvență, congelare, injectarea de alcool pur, la nivelul tumorii, pot avea chiar rezultate satisfăcătoare, însă în strictă dependență de stadiul cancerului. Tratamentul direcționat (chemoembolizare) vizează injectarea citostaticelor anticancer direct la nivelul ficatului.

Radioterapia se are în vedere atunci când alte soluții terapeutice, în caz de cancer la ficat, s-au dovedit a fi ineficiente. De obicei, se folosește în etape avansate ale bolii, dacă prognosticul ar indica o posibilitate de remisie. Terapia cu radiații folosește raze X și protoni pentru a distruge celulele canceroase. Însă, la fel ca alternativele chimioterapeutice, această formă de terapie nu are selectivitate, distrugând și celulele sănătoase din organism. Imunoterapia este încă în stadii primitive când vine vorba de abordarea terapeutică a cancerului. În egală măsură, alternativele de tratament în caz de cancer la ficat vizează și ameliorarea simptomelor asociate.

Cancer la ficat (cancer hepatic) – metode de prevenție

Multe dintre cazurile de cancer la ficat se datorează stilului de viață. Pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer la ficat, se recomandă;

• evitarea contractării virusurilor hepatice B și C de la persoane purtătoare;
• vaccinarea împotriva virusului hepatic B;
• limitarea consumului de alcool, evitarea fumatului;
• limitarea administrării de steroizi anabolizanți, medicamente hepatotoxice;
• tratarea și gestionarea corectă a afecțiunilor hepatice subiacente care pot duce la cancer la ficat;
• menținerea unui statut normoponderal, deoarece obezitatea crește riscul de cancer la ficat;
• monitorizarea periodică a funcției hepatice (profil lipidic, profil funcțional hepatic);
• asigurarea unui stil de viață sănătos, cu dietă echilibrată și activitate fizică.

Foto: shutterstock.com