Calusurile și bătăturile sunt forme comune de hiperkeratoză, adică de îngroșare a pielii, cauzate de presiunea și frecarea excesivă a acesteia. Deși nu sunt afecțiuni grave, pot provoca disconfort semnificativ și durere, având și o componentă estetică importantă. Există diferențe subtile între calusuri și bătături – nu neapărat în ceea ce privește mecanismul apariției, ci mai mult în ceea ce privește aspectul acestora și zonele în care apar. Calusurile, de altfel, se consideră a fi forma „mai severă” a bătăturilor. De cele mai multe ori, apariția lor este condiționată de expunerea în mod constant la factori tipici de risc, foarte rar fiind asociate cu diferite afecțiuni subiacente.
Ce sunt calusurile?
Prin calusuri înțelegem zone de piele îngroșată care se formează ca răspuns adaptativ la diferite condiții externe, cum ar fi presiunea și fricțiunea repetate. Ele se dezvoltă deseori pe suprafețe expuse presiunii, cum ar fi tălpile și palmele, dar pot apărea oriunde pe pielea supusă stresului mecanic repetitiv. Mecanismul prin care apar calusuri implică hiperplazia stratului cornos, care îngroașă pielea pentru a proteja structurile subiacente. Este o reacție de adaptare declanșată de traumatizarea repetată a pielii, ceea ce stimulează keratinocitele să producă mai multă keratină pentru a se preveni, spre exemplu, apariția ulcerațiilor.
Calusuri – cauze și factori de risc
La baza apariției acestor calusuri stau mai mulți factori, cum ar fi:
- presiunea și fricțiunea repetată. În cazul tălpilor, încălțămintea inadecvată, care nu oferă un suport eficient sau este prea strânsă, poate genera calusuri. Mersul pe jos, alergarea sau alte activități care presupun parcurgerea unor distanțe lungi la pas crește riscul de calusuri;
- activitățile profesionale și sportive: persoanele care lucrează în construcții, instrumentiștii (cum ar fi cei care cântă la chitară), grădinărit sau alte domenii care suprasolicită tălpile sau mâinile sunt mult mai predispuse să dezvolte calusuri și bătături;
- anomalii structurale ale picioarele, cum ar fi monturile, degetele în ciocan, platfusul, cresc presiunea în anumite puncte ale tălpii și cresc riscul de calusuri;
- obezitatea.
Calusurile apar frecvent la nivelul tălpilor picioarelor, în ultimul spațiu interdigital sau pe fața dorsală (care intră în contact cu solul) a degetelor.
Cauze – simptome și manifestări
Simptomele asociate cu prezența de calusuri includ:
- piele îngroșată, galbenă sau cenușie, zona afectată având un aspect dens, cornos, iar uneori prezintă și crăpături superficiale;
- deși calusurile nu sunt de obicei dureroase, ele pot cauza disconfort, în special dacă se pune presiune asupra lor sau dacă acoperă o zonă mare a pielii;
- întrucât stratul de piele este mai gros, sensibilitatea la nivelul acestor calusuri poate fi mult redusă (cum ar fi la stimuli termici).
Calusurile iau forma unor umflături întărite, reliefate, și sunt extrem de uscate. Acestea tind să apară în special la nivelul picioarelor și degetelor. Chiar dacă reprezintă o reacție fiziologică a organismului la stresul mecanic repetat, apariția lor poate provoca disconfort psihic și fizic.
Tratament calusuri
Tratamentul calusurilor poate implica următoarele:
- îndepărtarea stratului cornos prin metode de debridare mecanică, efectuate de către medicul dermatolog, sau prin utilizarea pietrei ponce la domiciliu. Este foarte important ca procesul de debridare mecanică, chiar dacă este eficient în caz de calusuri, să fie realizat cu atenție, pentru a evita rănirea pielii sănătoase. Reprezintă o alternativă eficientă pentru îndepărtarea calusurilor;
- exfolianți chimici, cum ar fi acidul salicilic, care ajută la îndepărtarea celulelor moarte și a celor care formează calusuri. Se aplică sub formă de gel, cremă sau plasturi pentru calusuri, dar ar trebui utilizați cu prudență de către persoane cu pielea sensibilă sau diabet;
- utilizarea unor pernuțe de protecție sau branțuri pentru a reduce stresul mecanic din zonele afectate de calusuri;
- purtarea de încălțăminte confortabile, cu susținere adecvată;
- tratamentul chirurgical este rar recomandat, mai ales dacă există deformări anatomice care contribuie la riscul de calusuri și simptome severe, acestea putând fi corectate chirurgical.
Ce sunt bătăturile?
Prin bătături, numite și „clavus”, se înțeleg acele zone circumscrise de piele îngroșată, care tind să apară în special pe articulațiile degetelor de la picioare, din cauza presiunii și fricțiunii de la acest nivel. Pot să apară și pe tălpi, în spațiile interdigitale. Diferența dintre calusuri și bătături este destul de greu de făcut însă, în contract cu calusurile, bătăturile au un nucleu central relativ dur, care penetrează straturile mai profunde ale pielii și pot provoca disconfort intens. Bătăturile se formează ca o reacție adaptativă la presiunea focalizată, iar nucleul central dur poate duce și la stimularea continuă a terminațiilor nervoase din piele, generând durere continuă.
Bătături – cauze și factori de risc
În general, cauzele și factorii de risc care duc la calusuri sunt aceiași și în cazul bătăturilor:
- purtarea de încălțăminte strâmtă, incomodă, care comprimă degetele și nu lasă un suficient spațiu de mișcare pentru acestea, cum ar fi pantofii cu toc înalt sau pantofii înguști;
- anomalii anatomice, cum ar fi degete în ciocan, hallux valgus, monturi, care determină atât creșterea presiunii asupra articulațiilor, cât și frecarea constantă în timpul mersului. Aceste procese favorizează apariția de bătături;
- activitățile repetitive, în special cele care presupun statul prelungit în picioare;
- manipularea unor obiecte (greblă, rachetă de tenis, haltere) fără a purta mănuși de protecție crește riscul de a dezvolta, spre exemplu, bătături și calusuri în palmă.
Persoanele în vârstă sunt mult mai predispuse să dezvolte calusuri și bătături, din cauza faptului că stratul adipos de protecție se reduce odată cu vârsta, proces numit atrofie a stratului adipos. O incidență mai mare se observă și în rândul femeilor – probabil ca urmare a purtării tocurilor.
Bătături – simptome și manifestări
Simptomele asociate cu prezența de bătături sunt:
- o zonă mică și circumscrisă, circulară, de piele îngroșată. Au o consistență mai dură și sunt mai închise la culoare decât calusurile, cu un nucleu central albicios;
- disconfort la mers, întrucât cele mai multe bătături apar pe degetele de la picioare, ceea ce face ca mersul să fie dureros și să afecteze postura pacientului.
Bătăturile sunt un fel de papule uscate, dure, aspre, de culoarea cărnii, cu un centru albicios (un așa-zis „miez”), de obicei situate pe o proeminență osoasă. La mers, cele mai multe bătături au tendința de a deveni dureroase, dar sunt asimptomatice la atingere.
Tratament bătături
Tratamentul bătăturilor urmărește reducerea disconfortului asociat și îndepărtarea propriu-zisă, dacă este posibil, a acestora. Poate include:
- îndepărtarea mecanică a nucleului unei bătături, realizată de medicul dermatolog;
- keratolitice, creme geluri și plasturi cu acid salicilic, pentru a dizolva pielea îngroșată unde s-au format bătături;
- purtarea de încălțăminte adecvată;
- fizioterapie;
- utilizarea dispozitivelor ortopedice pentru a ajuta la redistribuirea greutății și la prevenirea presiunii excesive în anumite puncte ale piciorului, mai ales unde există bătături.
Corecția chirurgicală este rareori necesară în caz de calusuri și bătături, însă poate fi rezervată când există simptome foarte severe care nu răspund la tratamentul clasic.
Calusuri versus bătături – diferențe
Calusurile și bătăturile prezintă mecanisme comune prin care se formează, dar există diferențe între acestea:
- calusurile sunt mai mari și au formă neregulată, pe când bătăturile sunt mici și circulare;
- calusurile se formează pe suprafețe mai extinse, cum ar fi tălpile sau palmele, iar bătăturile apar frecvent pe proeminențele osoase, degetele de la picioare și zonele articulare;
- calusurile au un strat cornos uniform, pe când la bătături se observă un nucleu central dur, de culoare albicioasă;
- bătăturile sunt mai dureroase decât calusurile, din cauze nucleului care penetrează pielea.
Calusuri și bătături – sfaturi pentru prevenție
Pentru a reduce riscul de calusuri și bătături, specialiștii recomandă următoarele:
- purtarea unor pantofi confortabili, care nu strâng piciorul și limitarea purtării tocurilor;
- utilizarea de pernuțe sau branțuri, pentru a reduce presiunea și fricțiunea la nivelul zonelor unde apar de obicei bătături;
- pielea uscată favorizează apariția hiperkeratozei. Așadar, se recomandă folosirea cremelor hidratante, emoliente, pentru a preveni fisurarea și îngroșarea pielii;
- utilizarea pietrei ponce și a exfolianților ușori previne hiperkeratoza stratului cornos;
- se recomandă purtarea mănușilor în timpul practicării unor activități precum grădinăritul, tenisul, ridicarea greutăților;
- se recomandă evitarea mersului în picioarele goale pe suprafețe dure, deoarece accentuează presiunea asupra tălpilor și crește riscul de bătături la acest nivel.
Foto: shutterstock.com
