Ansamblu de masuri de luat inainte, in timpul si dupa deplasarea intr-o tara tropicala sau intr-o tara in care igiena este defectuoasa si care permit evitarea majoritatii bolilor parazitare, bacteriene sau virale.
Inaintea oricarei calatorii de acest fel, este indispensabil sa se ia cunostinta de bolile endemice din tara sau din tarile respective cu scopul de a proceda la vaccinarile necesare organizate pe langa un consulat, o companie aeriana, un centru de vaccinare etc.
Actualmente, doar vaccinul impotriva febrei galbene este cerut pentru intrarea in anumite tari, pe baza reglementarii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S.); de fapt, el este indispensabil inaintea oricarei calatorii in Africa si in America intertropicala, chiar si in tarile in care nu este cerut un certificat de vaccinare.
Vaccinul impotriva holerei nu este indicat de catre O.M.S. In prezent, un nou vaccin este in curs de evaluare. Alte vaccinari sunt facultative, dar recomandate din plin, ca rapelul sau vaccinarea antitifoidica, antitetanica, antipoliomielitica si vaccinul contra hepatitelor A (mai ales subiectii sub 40 de ani) si B.
Chimioprofilaxie – Aceasta priveste, in principal, prevenirea paludismului cu Plasmodium falciparum (singurul paludism care poate fi mortal), indispensabila in toate regiunile intertropicale din Africa si America de Sud, si in zonele de hatisuri ale acelorasi regiuni din Asia. Ea consta in luarea de antipaludice (priza zilnica sau saptamanala dupa produsul utilizat), incepand din ziua sosirii pana la 6 saptamani sau doua luni dupa intoarcere. Totusi, in functie de locul si durata calatoriei sau de eventualele contraindicatii, aceste formule de prevenire pot varia si oricum trebuie sa ne asiguram inaintea plecarii, consultand un specialist in profilaxie, pe care din formule s-o adoptam. Mai rar, pot fi indicate si alte chimioprofilaxii, in particular impotriva filariozelor, tripanosomiazei africane si holerei.
Masuri de igiena – In avion, mai ales in timpul zborurilor de lunga durata, este indicat sa te misti cat mai mult posibil si mai ales sa te ridici des in picioare, sa eviti incaltamintea, curelele si cravatele prea stranse care impiedica circulatia sangelui si, in cazul unei boli venoase, sa urmezi un tratament anticoagulant preventiv. Durerile de cap, frecvente, rezulta din presurizarea si deshidratarea datorata uscaciunii aerului conditionat: ele pot fi prevenite consumand lichide din abundenta (aproximativ 1 litru de apa la cate 4 ore)
Pentru limitarea efectelor decalajului orar, sunt posibile doua atitudini: fie, pentru o calatorie vest-est, incercarea de a dormi in avion cu scopul de a sosi in cea mai buna forma posibila (este recomandabil sa se ia hipnotice cu durata scurta de actiune, astfel ca efectele lor sa fi disparut la sosire), fie, pentru o calatorie est-vest, sa se reziste somnului cat mai mult posibil, cu scopul de a te adapta orarului tarii de primire.
La sosire, pentru a evita accidentele cauzate de caldura, calatorilor din tarile temperate le este recomandat sa evite eforturile fizice intense la mijlocul zilei si sa-si sareze bine alimentele (pentru a preveni deshidratarea) la inceputul sederii lor in tara respectiva. In caz de deplasare brusca la altitudine, calatorul este sfatuit sa respecte un repaus de 48 de ore pentru a facilita adaptarea organismului sau la un aer mai sarac in oxigen. Calatorii sunt sfatuiti sa se doteze, in cantitati suficiente, cu produsele farmaceutice pe care le folosesc de obicei (antidiabetice, pilule contraceptive etc.).
Igiena alimentara consta in consumul exclusiv de apa minerala sau bauturi incapsulate (daca aceasta nu e posibil, apa trebuie sa fie filtrata, fiarta sau dezinfectata in prealabil), in abtinerea de a consuma inghetate sau bucati de gheata, unt crud sau nepasteurizat, legume crude, fructe care nu se pot decoji, fructe de mare, precum si carne sau peste insuficient prelucrate termic. In plus, pentru spalarea dintilor trebuie folosita apa minerala.
Igiena pielii este capitala intr-un climat tropical; de fapt, aceasta este cel mai frecvent supusa infectiilor bacteriene sau micotice, a caror aparitie este favorizata de caldura, conjugata cu umiditatea:
– protectia impotriva soarelui: utilizarea de creme filtrante, expunerea progresiva la radiatiile solare, administrarea de vitamina PP, de clorochin sau de beta-caroten in caz de fotoalergie; este recomandabil, in regiunile calde si uscate, sa se poarte o palarie usoara, de culoare deschisa, care sa protejeze de insolatii; in schimb, daca e vorba de un climat cald si umed, palaria nu este necesara si jeneaza evaporarea transpiratiei de pe gat si de pe pielea capului;
– protectia contra umiditatii si caldurii: o buna igiena corporala (dusuri, utilizarea unei pudre care mentine pielea uscata), folosirea imbracamintei comode, de culoare deschisa (care reflecta razele soarelui), de preferinta din bumbac (tesaturile sintetice nu absorb transpiratia);
– protectia impotriva bolilor parazitare in care contaminarea se face prin calea cutanata (bilharzioza, anguililoza etc.), evitand mersul cu picioarele goale in noroi sau pe teren umed, sau scaldatul in apa dulce, statatoare sau cu curgere slaba (brat de apa, fluvii, lacuri);
– protectia fata de dermitele datorate contactului cu unele vegetale (paduri exotice, sucuri de arbori, de plante sau de fructe), evitand manipularea acestora fara precautii;
– protectia impotriva acarienilor (capuse, sarcoptul scabiei) sau a insectelor (pureci, plosnite, tauni, tantari), cu ajutorul plaselor impotriva tantarilor (musticarii), emitatoarelor de ultrasunete sau imprastietoarelor de insecticide etc.
