Bypass gastric – procedură, riscuri, beneficii

Operația de bypass gastric reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate intervenții bariatrice, fiind o soluție chirurgicală pentru tratarea obezității severe și prevenirea complicațiilor asociate acesteia. În esență, procedura presiune „modificarea” tractului digestiv pentru a reduce în mod semnificativ cantitatea alimentelor consumate și a limita absorbția caloriilor și nutrienților. Din punct de vedere istoric, prima intervenție similară bypassului gastric a fost efectuată în 1960 la un pacient căruia i s-a făcut o gastrectomie parțială (îndepărtarea unei părți din stomac). Astăzi, procedura a fost mult îmbunătățită, abordarea laparoscopică îmbunătățind rezultatul operator.

Ce înseamnă bypass gastric?

În limbaj popular prin bypass gastric înțelegem „operația de micșorare a stomacului”. Acest tip de intervenție se consideră a fi o metodă combinată de a pierde în greutate, întrucât include atât o componentă restrictivă (diminuarea dimensiunii stomacului), cât și o componentă care induce malabsorbția ulterioară a nutrienților (redirecționarea acestora, reducând contactul cu o parte a intestinului subțire – unde are loc absorbția nutrienților). De obicei, procedura de bypass gastric se realizează prin abord laparoscopic, ceea ce înseamnă incizii de dimensiuni mai mici și timp de recuperare mai scurt, comparativ cu intervențiile chirurgicale clasice (abordare deschisă).

Ce implică procedura de bypass gastric?

Operația de bypass gastric se desfășoară conform unui protocol bine stabilit. Fiecare etapă are un scop specific și este personalizată în funcție de nevoile pacientului. Pașii generali implică:

Evaluarea preoperatorie

Înainte de intervenția de bypass gastric, pacienții trec printr-o evaluare complexă care include:

• analize de sânge, imagistică (ecografie abdominală, endoscopie digestivă superioară);
• examinare cardiologică și pneumologică, pentru a exclude riscurile asociate anesteziei, dar și intervenției chirurgicale;
• evaluare nutrițională și psihologică pentru a determina capacitatea pacientului de a respecta recomandările după operația de bypass gastric;
• consimțământul informat privitor la faptul că s-a luat la cunoștință tot ce ține de procedură, inclusiv modul de desfășurare și riscul asociat.

Anestezia

Procedura se efectuează sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că pacientul este în totalitate adormit și nu simte durere.

Intervenția chirurgicală de bypass gastric

Procedura de bypass gastric se realizează prin abord laparoscopic și include:

• realizare unei pungi gastrice de dimensiuni reduse, separată de restul stomacului, care are un volum de aproximativ 20-30 mililitri. Acesta devine „noul stomac funcțional”, limitând astfel cantitatea de alimente pe care pacientul o poate ingera;
• după aceea, chirurgul secționează o parte a intestinului subțire, iar partea aceasta va fi apoi conectată direct la punga gastrică creată anterior. Tehnica se numește „Roux-en-Y”. Restul stomacului și prima parte a intestinului subțire sunt ocolite (de unde și denumirea specifică de „bypass”). Astfel, alimentele ingerate trec din noul stomac în segmentul intestinal distal.

Monitorizarea postoperatorie

După operația de bypass gastric, pacienții sunt monitorizați îndeaproape pentru a preveni riscul de complicații și pentru a se asigura o recuperare corespunzătoare.

Când se recomandă și care sunt beneficiile operației de bypass gastric?

În esență, procedura de bypass gastric nu ar trebui să devină o alternativă clasică pentru slăbire și pierderea kilogramelor în plus. De obicei, procedura este recomandată persoanelor care:

• au un indice de masă corporală (IMC) ≥ 40 (obezitate morbidă);
• au un IMC între 35-40, dar asociat cu comorbidități severe precum diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, sindrom metabolic, steatoză hepatică, probleme de mobilitate;
• nu au reușit să piardă greutate sau să își mențină scăderea ponderală prin metodele clasice (exerciții fizice, dietă sau, după caz, medicație);
• prezintă riscuri majore de complicații asociate obezității severe, iar intervenția chirurgicală de bypass gastric considerată necesară din punct de vedere medical.

Beneficiile operației de bypass gastric sunt semnificative, incluzând:

• scăderea semnificativă și susținută în greutate, majoritatea pacienților care au trecut printr-o operație de bypass gastric pierzând între 60-80% din excesul ponderal în decurs de un an;
• remisia bolilor asociate (diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, sindromul de apnee în somn, dislipidemia);
• îmbunătățirea generală a calității vieții: creșterea mobilității, reducerea durerilor articulare, creșterea stimei de sine și îmbunătățirea sănătății mentale, prevenirea unor afecțiuni grave precum bolile cardiovasculare sau cancerul;
• studiile arată că bypassul gastric poate crește speranța de viață la persoanele care suferă de obezitate severă, cel mai probabil prin reducerea riscului de boli asociate.

Beneficiile intervenției sunt evidente, însă este foarte important ca pacientul să respecte, strict, recomandările medicului specialist.

Care sunt riscurile operației de bypass gastric?

Ca orice altă intervenție de natură chirurgicală, bypassul gastric implică și riscuri asociate. Deși abordarea laparoscopică a redus semnificativ aceste riscuri, ele nu ar trebui excluse. În funcție de momentul în care apar, pot fi clasificate în complicații precoce (la 1-3 zile după intervenție) și complicații tardive (la 7-10 zile după intervenție).

Complicații precoce (apar la 1-3 zile după intervenție)

• hematom sau hemoragie (în timpul intervenției sau după);
• infecții la locul inciziei;
• fistulă anastomotică, adică scurgeri de conținut gastric la nivelul locului de sutură. Necesită intervenție medicală urgentă;
• tromboembolism venos, adică formarea cheagurilor de sânge (tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară);
• complicații anestezice și reacții adverse (dificultăți respiratorii, reacții alergice);
• obstrucția intestinală, fistula gastrică.

Complicații tardive (apar la 7-10 zile după intervenție)

• sindromul de dumping (sindromul postprandial precoce): reprezintă trecerea prea rapidă a alimentelor din stomacul nou funcțional în intestin, cu apariția stărilor de greață, crampelor abdominale, vărsăturilor, diareei și hipoglicemiei reactive;
• deficiențe nutriționale, întrucât ocolirea unei părți din intestinul subțire va limita procesul de absorbție a unor vitamine și minerale esențiale (fier, calciu, vitamina B₁₂, vitamina D);
• hernia internă cu defect mezenteric;
• obstrucția intestinală, din cauza cicatrizării sau îngustării anastomozelor;
• ulcerul marginal la nivelul stomacului rezidual sau al intestinului;
• sindroame de malabsorbție;
• ca urmare a pierderii rapide în greutate, crește și riscul de a dezvolta calculi renali (în 30% din cazuri se observă această complicație pe termen lung);
• uneori, pacienții nu își ating obiectivele dorite sau recâștigă o parte din greutatea pierdută. Acest scenariu este mult mai probabil în cazul în care pacientul nu respectă recomandările alimentare și de stil de viață ale medicului.

După operația de bypass gastric, trebuie cunoscut faptul că menținerea unui ritm constant, însă și sănătos, de a pierde în greutate, reprezintă uneori o adevărată provocate. Din acest motiv, se dorește ca înainte de procedură pacientul să dovedească faptul că este angajat în necesitatea de a-și schimba obiceiurile alimentare nesănătoase, pierzând câteva kilograme prin atingerea unui obiectiv (de obicei de comun acord cu medicul care va efectua operația de bypass gastric).

Recuperarea după operația de bypass gastric

Recuperarea după bypass gastric nu este dificilă, dar necesită monitorizare medicală și, cel mai important, respectarea strictă a recomandărilor medicului specialist.

Spitalizare și monitorizare

După intervenția de bypass gastric, pacientul rămâne de obicei în spital timp de 2-3 zile pentru a fi monitorizat îndeaproape. Se verifică semnele vitale, integritatea suturilor și, treptate, poate fi începută mobilizarea fizică.

Dieta după bypass gastric

Este necesară respectarea unui regim alimentar impus de către medicul specialist:

• faza lichidă: în primele săptămâni,se consumă exclusiv lichide clare;
• faza semi-solidă: alimentele ușor de digerat, precum piureurile, se introduc treptat;
• faza solidă: după 6-8 săptămâni, se reintroduc alimente solide, dar în porții reduse, care se mestecă eficient înainte de a fi înghițite.

Activitatea fizică

Pacientul este încurajat să se mobilizeze cât mai devreme, pentru a preveni potențialul risc de complicații. Exercițiile fizice vor deveni parte integrantă a programului de pierdere în greutate.

Suplimentarea dietei și monitorizarea periodică

Pentru a preveni deficitul pe termen lung, se recomandă suplimentarea cu vitamina D, vitamina B₁₂, fier, calciu. Consultațiile periodice sunt, de asemenea, necesare după bypass gastric.

Foto: shutterstock.com