Busu: „Să ne protejăm, să avem mare grijă, măcar pentru a nu le face altora rău”

„Ia zi nea Busu, ne plouă azi?”, o replică pe care actorul Florin Busuioc o aude frecvent după 20 de ani pe scena Meteo de la PRO TV. Dar nu doar necunoscuţii îi cer părerea, ci şi prietenii îl sună înainte de a-şi face planuri importante.

Din cauza pandemiei, întâlnirile dintre Busu şi telespectatorii săi au devenit periodice. Două săptămâni da, două ba. „Când stau acasă, citesc destul de mult. Am piese de teatru de la edituri americane şi citesc să văd ce aş putea să fac în continuare, ca spectacol. Pentru că, la un moment dat, Doamne ajută, se va da drumul şi la spectacole. Nu mă gândesc neapărat la mine, pentru că eu am un loc de muncă, dar sunt foarte mulţi actori care din asta trăiesc, din spectacole independente”, spune Busu.

Farmacia Ta: Legat de pandemie, există tot felul de tabere cu păreri care de care mai variate. Tu de care parte te afli? Ce ai vrea să le transmiţi celorlalţi?

Busu: Eu ştiu că există virusul. Indiferent că este scăpat sau nu din laborator, trebuie să ne protejăm. Trebuie ţinut cont de purtarea măştii. Toată lumea orientală o face de foarte mulţi ani, şi nu pentru virus, ci pentru poluare. Să ne protejăm, să avem mare grijă. Nu neapărat că ne face nouă rău, probabil că unii au o imunitate mai bună, însă le face altora rău. Oamenilor mai în vârstă, care mai au şi alte boli asociate şi care pot să se prăpădească foarte uşor. Asta e problema. Dacă avem acest virus putem să-l transmitem unor persoane care chiar să sufere foarte tare din cauza asta. Chiar să zicem, prin absurd, că nu ar exista virusul şi că este o invenţie toată povestea asta (eu nu cred asta!), hai să învăţăm totuşi să ascultăm şi ce spun autorităţile.

Cum va fi vremea în vara asta?

Nu ştiu. Până acum, cel puţin, lucrurile n-au stat grozav. Primăvara a fost ciudată, cu foarte multe fenomene, ploi, vânt. Ştiţi foarte bine că eu nu mă aventurez să zic vremea pe mai mult de 4 zile. Eu trag nădejde că vara va fi normală. Până la urmă, asta ne dorim, să avem anotimpuri normale.

Eşti o fire matinală? Cum arată o zi de-a ta?

În cele două săptămâni în care stau acasă şi nu am treabă dimineaţa la PRO TV, mă trezesc la 10:30. Nu sunt chiar matinal. Am fost matinal 15-20 de ani. Când lucram în combinatul siderurgic de la Hunedoara, mă trezeam la 4:00, ca să ajung la muncă la 7:00. Am avut o viaţă destul de grea până să mă apuc de facultatea de teatru. Apoi, student fiind, mă trezeam la 9:00. Şi, după, a venit PRO TV, cu meteo dimineaţa, şi… la revedere.

Îţi place să-ţi condimentezi prezentările cu anumite probleme. Care este sursa lor?

Am mai multe surse. Am câteva site-uri de pe care iau probleme, am avut plăcerea să fac în facultate genul acesta de probleme. Mai am nişte cărţi pe care le-am primit de-a lungul vremii, de la oameni care apreciau acest gen de probleme. Mi-au dat cărţi, unele foarte vechi, din 1910, 1912. Cărţi de probleme, de logică, ce m-au ajutat foarte tare să ţin această rubrică timp de vreo 13 ani. Nici mie nu-mi vine să cred că a durat atât de mult această poveste.

De ce actorie?

Sincer să fiu, ar fi trebuit să fiu atlet de performanţă. Dacă nu-mi rupeam piciorul, poate mergeam la olimpiada de la Moscova. Cine ştie? După aceea, m-am dus la teatrul popular din Hunedoara, pe care îl conducea tatăl meu. Acolo mi-am făcut ucenicia, am avut primele spectacole şi apariţii pe scenă. Practic, acolo a apărut dorinţa de a face teatru care, până la urmă, m-a cuprins cu totul. Am făcut o pauză de 12 ani în ceea ce priveşte teatrul şi a fost foarte rău. Dar am făcut-o conştient şi fără regrete la momentul respectiv. Pentru că în momentul acela teatrul nu mai era ce ştiam, ce învăţasem eu. După a început să mă macine şi când am avut ocazia prima oară să urc din nou pe scenă, mi-a prins foarte bine. Însă a fost destul de greu să-mi găsesc resorturile emoţionale, dar într-un an mi-am revenit.

Te naşti cu talent sau devii talentat prin muncă multă?

Cred că te naşti cu o fărâmă de talent şi după aceea trebuie să faci o muncă titanică pentru ca acel talent să nu se ducă pe apa sâmbetei. Cred că talentul fără muncă asupra lui se risipeşte.

Ce-l deosebeşte pe actorul de teatru de cel de film? Ce preferi?

Eu prefer teatrul pentru că teatrul îmi aduce relaţia aceea nemijlocită cu publicul. Transmit şi simt emoţie. La film nu există aşa ceva. E o peliculă pe care o filmezi pe secvenţe. Lucrurile nu sunt într-o cronologie. Mie mi-e mai greu puţin, şi vorbesc doar în numele meu. Sunt o sumedenie de actori la noi care fac foarte bine film, dar eu nu mă împac cu povestea asta.

Ce îl face fericit pe Busu?

Familia.

Ce înseamnă pentru tine un stil de viaţă sănătos?

Un stil de viaţă sănătos înseamnă să faci mişcare zilnic. Sincer, nici eu nu fac în fiecare zi, mai ales de când cu perioada asta. Mai fac plimbări, mai merg la serviciu pe jos, cumva fac mişcare. Şi să mănânci multe legume. Eu am mâncat toată viaţa carne şi acum am trecut pe legume şi, sincer, îmi este foarte bine. Chiar am slăbit câteva kilograme şi sper să o ţin tot aşa.

Ce analize îţi faci regulat?

La şase luni îmi fac toate analizele de rutină, pe care mi le cere medicul. Şi, Slavă Domnului, am avut rezultate bune. Am un tratament cu medicamente, pe care îl iau în fiecare zi, şi care sunt din ce în ce mai puţine.

Ce sfat ai pentru persoanele care se luptă cu boli cronice sau care trec prin ceva asemănător episodului tău de la Craiova? (n.n. - când Busu a făcut un infarct)

Orice boală cronică are nişte parametri şi se contracarează cu nişte acţiuni. Trebuie păstrată acurateţea în realizarea acelor acţiuni, trebuie făcute fără niciun fel de oprelişte. Dacă ai de umblat pe jos în fiecare zi, fă asta. Dacă ai de evitat zahărul, nu-l mânca. Dacă medicul îţi zice să te duci la fizioterapie, du-te. Sfaturile şi tratamentele sunt date de către medici. Pot să zic doar că n-am fost niciodată prea disciplinat în a urma nişte recomandări, dar am constatat că doar aşa se poate să treci peste nişte cumpene grele.

Un gând pentru cititorii noştri.

Dragii mei, nu vă lăsaţi copleşiţi niciodată de niciun eveniment negativ sau rău care se întâmplă în jurul nostru. Nu vă lăsaţi niciodată loviţi de tot ce e rău pentru că doar trecând peste orice încercare pe care o avem putem răzbi mai departe şi putem să ducem omenirea asta acolo unde vrem. Fiecare dintre noi, în sufletul nostru, ştie cam unde ar vrea să se ducă omenirea. Dar credem că suntem prea mici să facem asta. Eu cred că toţi, împreună, am putea să o ducem acolo unde trebuie.