Nu-i așa că sunt delicioși burgerii suculenți care au alături o porție de cartofi aurii și crocanți? Șaorma cu din toate parcă bucură papilele gustative cum niciun alt preparat nu o face, motiv pentru care ocupă un loc important în cultura noastră gastronomică. Într-adevăr, mâncarea de tip fast-food este delicioasă. Din păcate, afectează nu doar talia și arterele, ci și ficatul. Dacă încă nu v-ați setat obiective pentru anul acesta, s-ar putea să vă inspire un studiu realizat de către cercetătorii de la Keck Medicine din cadrul University of Southern California, SUA.
Specialiștii americani sugerează că preferința pentru preparatele de tip fast-food este asociată bolii ficatului gras non-alcoolic. Concluzia a fost publicată în Clinical Gastroenterology and Hepatology.
Prețul ascuns al mâncării de tip fast-food
Cercetătorii au descoperit că pacienții diagnosticați cu diabet sau obezitate, care își iau 20% sau mai mult din aportul caloric zilnic din produsele provenite din fast-food, au nivelul grăsimilor din ficat îngrijorător de ridicat spre deosebire de oamenii care consumă mai puțin sau deloc acest tip de preparate. Totodată, și populația generală prezintă creșteri semnificative ale nivelului de grăsimi din ficat atunci când o cincime sau mai mult din alimentație este de tip fast-food.
În demersul lor, pentru a putea determina legătura dintre consumul de alimente de tip fast-food și steatoza hepatică, cercetătorii de la Keck Medicine au analizat cele mai recente date din National Health and Nutrition Examination Survey. Astfel specialiștii au evaluat măsurătorile grăsimilor din ficat înregistrate de la 4000 de subiecți și au comparat aceste valori cu consumul de preparate fast-food.
“Ficatul sănătos conține o cantitate mică de grăsime, de obicei mai mică de 5%, iar o creștere moderată a acestui nivel poate duce la boala hepatică grasă non-alcoolică”, consideră Ani Kardashian, hepatolog la Keck Medicine și autorul principal al studiului.
Ficatul gras: simptome și tratament
Dacă în cercetările anterioare s-a urmărit legătura între fast-food, obezitate și diabet, proiectul de față este unul dintre primele studii care demonstrează impactul negativ al mâncării de tip fast-food asupra sănătății ficatului.
Câți cartofi prăjiți putem mânca fără a pune în pericol ficatul
Pe această cale, cercetătorii americani ne dezvăluie că o cantitate relativ modestă de mâncare de tip fast-food, care presupune alimente bogate în carbohidrați, sare și grăsimi, poate dăuna ficatului.
“Oamenii care mănâncă o masă pe zi la fast-food au impresia că nu își fac rău. Cu toate acestea, dacă acea masă este egală cu cel puțin o cincime din caloriile zilnice, ei își pun ficatul în pericol”, explică Kardashian.
“Descoperirile noastre sunt deosebit de alarmante, deoarece consumul de fast-food a crescut îngrijorător în ultimii 50 de ani, indiferent de statutul socioeconomic al consumatorului (…) Am observat, de asemenea, o creștere substanțială a meselor de tip fast-food în timpul pandemiei de COVID-19, fenomen care are legătură, probabil, cu reducerea posibilității de a lua masa în restaurante cu servicii complete și de creșterea ratei îngrijorărilor cu privire la securitatea alimentară. Ne facem griji că numărul pacienților care suferă de boala ficatului gras a crescut și mai mult de la momentul începerii studiului”, adaugă Kardashian.
Ce este boala hepatică grasă non-alcoolică?
Boala hepatică grasă non-alcoolică este un termen folosit cu referire la o serie de afecțiuni cauzate de acumularea de grăsime în ficat. În stadiu incipient, aceasta nu pune viața în pericol, însă, netratată la timp, poate duce la complicații grave. Boala hepatică grasă non-alcoolică se dezvoltă în patru etape:
- steatoză hepatică (boala ficatului gras);
- steatohepatită non-alcoolică;
- fibroză;
- ciroză.
Steatoza hepatică: ce este și cum poate fi ținută sub control
Specialiștii în domeniul sănătății nu știu exact de ce unii oameni acumulează grăsimi în ficat, în timp ce alții nu, însă au stabilit o legătură între această problemă a ficatului și alte eventuale diagnostice ale pacienților. Astfel, s-a descoperit că principalele cauze care favorizează apariția bolii ficatului gras non-alcoolic sunt:
- obezitatea;
- diabetul de tip 2;
- hipertensiune arterială;
- nivel ridicat al trigliceridelor.
De asemenea, mai există și alți factori de care pot crește riscul apariției bolii ficatului gras non-alcoolic:
- colesterol ridicat;
- consumul de alcool;
- fumatul;
- sindromul ovarelor polichistice;
- apneea de somn;
- hipotiroidismul;
- hipopituitarismul;
- vârsta de peste 50 de ani.
În stadiu incipient, simptomele semnalate sunt oboseala și disconfort în partea dreaptă a abdomenului. Când se află în stadiul de ciroză, boala se manifestă prin umflarea abdomenului; vase de sânge mărite chiar sub suprafața pielii; înroșirea palmelor și îngălbenirea pielii sau a ochilor.
Cele mai bune modalități prin care puteți reduce riscul bolii ficatului gras non-alcoolic sunt următoarele:
- adoptarea unei alimentații sănătoase, pe bază de legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase;
- menținerea greutății corporale sub control;
- exerciții fizice.
