Pentru a asigura buna funcționare a sistemului circulator, inima și vasele de sânge lucrează împreună. Dar, ca în orice echipă, dacă un coechipier întâmpină dificultăți, întreg corpul nostru resimte consecințele. Cu inima lucrând 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pompând neîncetat pentru a se asigura că sângele ajunge și în cel mai îndepărtat ungher al organismului, nu este surprinzător că bolile sistemului circulator se numără printre cele mai răspândite în lume.
Bolile sistemului circulator, cifre care îngrijorează
Bolile sistemului circulator sunt adesea mai ușor de tratat atunci când sunt descoperite din timp. Bine gestionate și cu tratament adecvat, mulți oameni duc o viață activă, chiar dacă au o boală cardiovasculară.
În absența unui tratament corespunzător însă, aceste afecțiuni pot duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC).
În România, precum și în întreaga Uniune Europeană, bolile sistemului circulator sunt principala cauză de mortalitate, fiind responsabile pentru aproximativ o treime din totalul deceselor, o cifră îngrijorătoare, mult mai mare în comparație cu a doua cauză ca prevalență, cancerul.
Conform statisticilor UE, bolile sistemului circulator produc cel mai mare număr de decese în rândul sugarilor sub vârsta de 1 an și ucid aproape de două ori mai multe femei decât toate tipurile de cancer la un loc. Iar datele standardizate de deces pentru boli ale sistemului circulator au fost sistematic mai mari pentru bărbați decât pentru femei.
Numai în UE, costurile asociate cu bolile sistemului circulator se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro în fiecare an, fiind o povară considerabilă asupra sistemelor de sănătate și bugetelor guvernamentale.
Prin urmare, este important să înțelegem cât mai multe despre aceste afecțiuni și să facem tot posibilul pentru a ne îngriji sănătatea inimii.
Care sunt bolile sistemului circulator
Oamenii de știință organizează bolile care afectează sistemul circulator în două mari categorii:
- Boli cardiovasculare, care afectează inima și/sau vasele de sânge.
- Boli vasculare, care afectează doar vasele de sânge.
Ambele categorii includ multe boli diferite, care pot varia de la afecțiuni minore, cum ar fi tensiunea arterială ridicată sau varicele, până la afecțiuni grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC).
Bolile sistemului circulator, riscurile asociate
Bolile sistemului circulator sunt asociate cu anumite riscuri care pot varia în funcție de mai mulți factori. Există probabilitatea, deci, să dezvoltați boli ale sistemului circulator, dacă aveți factori de risc precum:
- Istoric familial de boli cardiace.
- Fumatul (inclusiv vaping), dieta bogată în sare, zahăr și grăsimi, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice.
- Hipertensiune arterială. Presiunea arterială crescută exercită o presiune suplimentară asupra pereților vaselor de sânge, ceea ce poate duce la deteriorarea acestora și la creșterea riscului de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
- Niveluri ridicate de colesterol și trigliceride. Colesterolul LDL („rău”) și trigliceridele ridicate pot contribui la acumularea de plăci de grăsime în artere, crescând riscul de a dezvolta ateroscleroză și boli cardiace.
- Diabetul zaharat. Persoanele cu diabet sunt mai expuse la boli ale sistemului circulator din cauza nivelurilor ridicate de zahăr din sânge, care pot deteriora vasele de sânge și nervii.
- Exces de greutate sau obezitate.
- Afecțiuni inflamatorii cronice sau autoimune.
- Boala cronică de rinichi.
De asemenea, stresul prelungit poate afecta sănătatea inimii și a sistemului circulator, crescând riscul de apariție a unor boli (ale sistemului circulator). Riscul crește și odată cu înaintarea în vârstă, deoarece vasele de sânge devin mai rigide și mai predispuse la deteriorare.
Bolile sistemului circulator, semne și simptome
Simptomele problemelor cardiace pot include:
- Dureri în piept (angină pectorală).
- Senzație de presiune sau disconfort în piept, uneori descrisă ca o senzație de „gheară” sau o „greutate” pe piept.
- Dificultăți în respirație.
- Amețeli sau senzație de leșin.
- Oboseală sau epuizare.
Simptomele blocării vaselor de sânge pot include:
- Durere sau crampe în picioare în timpul mersului.
- Răni la nivelul picioarelor care nu se vindecă.
- Piele rece sau roșie la nivelul picioarelor.
- Umflarea picioarelor.
- Senzația de amorțeală
- Dificultăți în vorbire, vedere sau mers.
Bolile sistemului circulator, complicații
Bolile sistemului circulator pot cauza o varietate de complicații, unele dintre acestea fiind grave și chiar potențial letale.
Infarct miocardic (atac de cord)
Blocarea sau îngustarea bruscă a unei artere coronariene poate duce la lipsa de oxigen și nutrienți către o parte a mușchiului inimii, provocând moartea celulelor miocardice. Aceasta poate duce la deteriorarea funcției cardiace și la complicații grave, inclusiv insuficiență cardiacă.
Accident vascular cerebral (AVC)
Întreruperea fluxului de sânge către creier poate cauza leziuni cerebrale severe. Există două tipuri principale de AVC: AVC ischemic, cauzat de blocarea unei artere cerebrale, și AVC hemoragic, cauzat de sângerarea în creier.
Insuficiență cardiacă
Inima nu mai pompează suficient sânge. Aceasta poate fi rezultatul unei plaje largi de afecțiuni cardiace, inclusiv boala coronariană, hipertensiunea arterială și valvulopatiile.
Tromboză venoasă profundă (TVP)
Formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei în picior, poate duce la inflamație, durere și umflare. Dacă un cheag se rupe și călătorește către plămâni, poate provoca embolie pulmonară, o complicație gravă care poate fi fatală.
Anevrism aortic
Înțepenirea și slăbirea pereților aortei pot duce la formarea unui anevrism, care este o dilatare anormală a arterei. Anevrismul aortic poate rupe, cauzând sângerare internă masivă și deces în absența tratamentului imediat.
Boala arterială periferică
Îngustarea sau blocarea arterelor care furnizează sânge la nivelul membrelor poate duce la dureri în picioare, răni care nu se vindecă și, în cazuri severe, ischemie și gangrenă, care pot necesita amputare.
Insuficiență renală
Fluxul sangvin redus către rinichi poate duce la deteriorarea funcției renale și la insuficiență renală, necesitând dializă sau transplant renal.
În cazuri rare, în timpul sarcinii, unele femei pot dezvolta complicații cardiace, cum ar fi preeclampsia, eclampsia sau insuficiență cardiacă congestivă, care pot fi periculoase atât pentru mamă cât și pentru făt.
Ce teste puteți face pentru depistarea bolilor cardiovasculare
Specialiștii recomandă efectuarea periodică a unor controale de rutină. În cadrul acestor controale, medicul va efectua un examen fizic detaliat și va discuta cu pacientul despre eventualele simptome resimțite, istoricul personal de sănătate și antecedentele medicale în familie.
Dacă medicul identifică anomalii sau există suspiciuni privind anumite afecțiuni, pot fi recomandate teste suplimentare pentru a ajuta la diagnosticarea eventualelor boli ale sistemului circulator.
Testele cel mai frecvent utilizate de medici pentru a detecta bolile sistemului circulator sunt:
- teste de sânge;
- indicele gleznei-brahial (ABI);
- electrocardiograma (EKG);
- monitorizare ambulatorie;
- ecocardiograma;
- ecografia Doppler;
- tomografia computerizată cardiacă (CT);
- imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (IRM);
- angiografie prin RMN sau CT;
- cateterism cardiac;
- teste de stres.
Cum se tratează bolile sistemului circulator
Tratamentul pentru bolile sistemului circulator poate varia în funcție de tipul și severitatea afecțiunii specifice, precum și de nevoile individuale ale pacientului. În general, acesta poate include o combinație de modificări ale stilului de viață, terapie medicamentoasă și proceduri medicale sau chirurgicale.
Schimbarea dietei (prin creșterea consumului de fructe, legume, cereale integrale și reducerea consumului de sare și grăsimi), creșterea activității fizice, renunțarea la fumat (inclusiv vaping) și consumul de alcool sunt primele lucruri pe care medicul le va recomanda dacă ați fost diagnosticat cu una dintre bolile sistemului circulator.
Apoi va decide ce medicamentele pot fi prescrise pentru a trata simptomele și pentru a reduce riscul de complicații. Acestea pot include medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale(antihipertensive), medicamente pentru scăderea colesterolului (statine), medicamente pentru subțierea sângelui (anticoagulante), medicamente antiaritmice pentru controlul ritmului cardiac și medicamente pentru gestionarea durerii și a altor simptome.
Dacă medicamentele nu sunt suficiente, medicul poate utiliza anumite proceduri sau intervenții chirurgicale pentru a vă trata boala cardiovasculară. Acestea pot fi: angioplastie cu balon și implantare de stenturi pentru deblocarea arterelor, intervenții chirurgicale de bypass coronarian pentru a restabili fluxul sangvin în jurul arterelor blocate, proceduri de ablație pentru tratarea aritmiilor ori intervenții chirurgicale pentru corectarea anomaliilor structurale ale inimii sau a altor probleme.
Pentru pacienții care au suferit un eveniment cardiovascular sau care au fost supuși unor intervenții medicale sau chirurgicale, un program de recuperare cardiacă și o monitorizare regulată sunt recomandate pentru a îmbunătăți recuperarea și pentru a preveni recidivele.
Cum puteți preveni bolile sistemului circulator
Anumite tipuri de boli cardiovasculare, cum ar fi bolile cardiace congenitale, nu le puteți preveni. Însă, cercetările arată că bolile sistemului circulator pot fi prevenite, mai mult de jumătate, cu simple schimbări în stilul de viață. În plus, pe lângă reducerea riscului de atac de cord și accident vascular cerebral, aceste schimbări adesea vă pot îmbunătăți sănătatea fizică și mentală generală.
Schimbările care vă vor ajuta să preveniţi bolile sistemului circulator sunt:
Mănâncaţi corect! Urmaţi o dietă sănătoasă, săracă în sodiu, grăsimi saturate , grăsimi trans, colesterol și zaharuri rafinate. Încearcă să crești aportul de alimente bogate în vitamine și alți nutrienți, în special antioxidanți, care pot reduce riscul de boli de inimă. De asemenea, consumă grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, semințe și uleiuri vegetale nesaturate
Aveţi grijă de greutate! Mențineţi o greutate corporală în limitele normale pentru vârsta și înălțimea ta. Dacă aveţi nevoie să pierdeţi în greutate, urmaţi un plan de alimentație echilibrat.
Fiţi activ!Persoanele care nu fac exerciții fizice au rate mai mari de boli cardiovasculare. Un pic de grădinărit ușor sau de mers pe jos poate reduce riscul de boli de inimă.
Majoritatea oamenilor ar trebui să facă exerciții fizice 30 de minute pe zi, la intensitate moderată. Exercițiile mai intense ar putea ajuta și mai mult, dar discută mai întâi cu medicul tău. Activitățile care cresc ritmul cardiac includ: mersul rapid, mersul cu bicicleta, înotul, săritul cu coarda și joggingul. Consultă-te însă medicul înainte de a începe orice program de exerciții fizice, mai ales dacă ai și alte afecțiuni sau nu ai făcut mișcare de ceva timp.
Renunțaţi la fumat! Fumatul crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv de boli coronariene și accidente vasculare cerebrale.
Renunțaţi sau limitaţi consumul de alcool! Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și poate contribui la creșterea în greutate.
Monitorizați-vă regulat tensiunea arterială și luaţi măsuri pentru a o menține în limitele normale. Modificările stilului de viață și medicamentele prescrise de medic pot ajuta la controlul tensiunii arteriale.
Găsiţi modalități eficiente de a controla stresul și furia!
Faceţi controale medicale regulate! Detectarea din timp a problemelor de sănătate și respectarea recomandărilor medicilor vă vor ajuta la prevenirea complicațiilor.
Foto: shutterstock.com
