Ochii copilului difera de ochii adultului in multe sensuri. Ei sunt în crestere si au afectiuni specifice. Multe dintre acestea pot fi prevenite si tratate. Vom descrie cateva dintre cele mai des intalnite.
Conjunctivita, keratoconjunctivita nou-nascutului si a copilului mic pot aparea din primele zile de viata si sunt cauzate de gonococ, chlamidii, virusuri. Se manifesta cu ochi rosu si secretie muco-purulenta. Trebuie tratate cat mai repede, altfel complicatiile pot fi grave.
Obstructia cailor lacrimale, frecvent asociata cu conjunctivita, apare imediat dupa nastere cu secretie muco-purulenta care se acumuleaza in unghiul intern al ochiului. Se trateaza cu antibiotice si frecvent cu dezobstructia chirurgicala a cailor lacrimale.
Glaucomul congenital este una dintre cele mai grave boli. Netratata la timp duce la orbire. Se manifesta cu megalocornee (cornee largita), edem cornean, fotofobie (inchide ochiul la lumina) datorita cresterii tensiunii oculare. Tratamentul este chirurgical si trebuie aplicat inca din primele saptamani de viata.
Cataracta congenitala este o alta cauza a orbirii la copil. Ca semn distinctiv apare leucocoria (reflex alb in pupila); poate fi uni sau bilaterala. Daca tratamentul chirurgical se face la timp, in primele doua luni de viata, prognosticul vizual este bun, altfel copilul ramane cu handicap vizual important.
Ptoza palpebrala este o malpozitie a pleoapei superioare in care marginea pleoapei este coborata. Se poate corecta prin operatie. Daca ptoza este mare si pleoapa acopera pupila, operatia trebuie facuta cat mai repede.
Retiopatia prematuritatii apare la copii nascuti prematur cu greutate sub 2000 g. Este o boala grava in care apar proliferari de vase anormale pe retina, proliferari fibrogliale ce pot duce la dezlipirea de retina, hemoragii. Se poate stopa in primele faze prin tratament cu laser, crioaplicatii.
Din nefericire pot aparea tumori oculare, una din cele mai grave fiind retioblastomul, observate uneori intamplator la consult; ulterior, in faze avansate de evolutie, apare pupila alba, marirea globului, colorarea irisului, prognosticul fiind foarte grav. Anomaliile congenitale si malformatiile apar la 2 – 3% dintre copiii nou-nascuti, din cauze genetice sau agenti de mediu; unele dintre ele sunt asociate cu modificari ale altor organe.
Multe dintre aceste boli duc in final la scaderea dramatica a vederii – de aici importanta diagnosticarii, deci a consultului oftalmologic la orice semn de suferinta.Dezvoltarea vederii este un proces complex. La cateva zile dupa nastere, la copii normali apare reflexul de clipire la lumina, la 6 saptamani fixeaza obiectele, la 2-3 luni urmareste obiectele luminoase; pot persista pana la patru luni miscari disconjugate ale ochilor.
Semne ale dezvoltarii defectuase sunt: nistagmusul(miscari pendulare ale ochilor), lipsa de raspuns vizual la obiecte si fete familiare, neurmarirea obiectelor luminoase, isi freaca ochii, priveste doar in sus „in apus de soare”.
Acestea sunt cateva dintre semnele care trebuie sa alerteze parintii si sa aduca copilul la medic. Scaderea functionala a acuitatii vizuale (fara sa existe o boala organica) se numeste ambliopie. Este frecvent insotita de strabism.
Este obligatoriu ca toate aceste afectiuni sa fie diagnosticate si tratate la timp. Nu ezitati sa aduceti copilul la consult oftalmologic chiar din primele saptamani de viata daca observati vreo modificare. Chiar si copiii fara probleme deosebite trebuie supusi cel putin unui examen de rutina pentru evaluarea vederii, inainte de a implini 5 ani.
Dr. Luminita Gheorghe
Medic primar oftalmolog
FTAPRO – CLINICA OFTALMOLOGICA
Tel: 252.52.01, 252.52.17
