Copilăria este o perioadă în care sistemul imunitar este încă în curs de dezvoltare. Această vulnerabilitate explică numărul mare de boli ale copilăriei. Bolile copilăriei reprezintă o sursă de îngrijorare pentru părinți, motiv pentru care este esențială cunoaşterea simptomelor. Asigurați-vă că mergeți la medicul pediatru pentru diagnostic și tratament.
Ce sunt bolile copilăriei?
Bolile copilăriei afectează în principal copiii și sugarii. Bolile copilăriei sunt afecțiuni virale, bacteriene și contagioase, care, odată contractate, adesea conferă imunitate pe viață, iar cele mai severe pot fi prevenite prin vaccinare. Multe dintre aceste boli pot fi transmise de la un copil la altul în locuri precum creșe, grădinițe, școli, locuri de joacă, mijloace de transport în comun sau magazine.
Bolile copilăriei. Diagnostic
Diagnosticul și tratamentul bolilor copilăriei sunt, în general, realizate de către medicul pediatru sau infecţionist. Specialistul poate stabili diagnosticul în urma unui examen clinic și a unei anamneze adecvate. Pentru cei suspectați de a avea rubeolă, medicul poate recomanda un test de sânge pentru a detecta prezența anticorpilor lgM și lgG anti-rubeolă.
Cum se tratează bolile copilăriei?
Tratamentul formelor ușoare poate fi urmat acasă, respectându-se mai multe aspecte, inclusiv:
- asigurarea unei hidratări adecvate a copilului;
- odihna la pat este recomandată;
- pot fi aplicate unguente cu rol în calmarea pruritului (mâncărime), cum ar fi cele mentolate;
- în unele cazuri, poate fi prescrisă o medicație antivirală, care se administrează în primele 24 de ore de la debutul erupțiilor cutanate, pentru a reduce intensitatea simptomelor și durata bolii.
Semnele unei boli grave ale copilăriei la bebeluș sau copil mic
Iată o listă de semne de avertizare care ar putea fi grave:
- Temperatură ridicată. O temperatură care depășește 38 de grade Celsius poate indica o infecție sau altă afecțiune gravă, în special la sugari.
- Dificultăți de respirație. Respirația rapidă sau dificultatea în respirație pot indica probleme respiratorii, cum ar fi pneumonie sau bronșită severă.
- Schimbări ale culorii pielii. Pielea albastră, palidă, pătată sau cenușie poate fi un semn de insuficiență a organelor sau alte complicații grave.
- Letargie. Apariţia stărilor de somnolență extremă, confuzie sau trezirea greoaie pot indica o infecție severă sau alte probleme medicale.
- Vomă sau diaree persistentă. Aceste simptome pot duce la deshidratare rapidă, ceea ce poate fi foarte periculos pentru un copil mic.
- Convulsii sau crize. Acestea pot indica o afecțiune gravă, cum ar fi febra convulsivă sau alte tulburări neurologice.
- Refuzul alimentelor sau lichidelor. În cazul în care copilul nu vrea să mănânce sau să bea deloc, poate fi vorba despre o afecțiune gravă sau deshidratare.
- Iritabilitate. Dacă copilul este extrem de iritabil și nu poate fi consolat sau distras, acest lucru poate fi un semn de disconfort sau durere severă.
Oricare dintre aceste semne ar trebui să fie luate în serios. Ele reprezintă un semnal să solicitaţi asistență medicală imediată!
Măsurile de prevenție pentru bolile copilăriei
Măsurile de prevenție pentru bolile copilăriei includ următoarele:
- Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de prevenire a bolilor copilăriei. Programul de imunizare cuprinde vaccinuri pentru rujeolă, oreion, rubeolă (MMR), varicelă, tuse convulsivă (pertussis), hepatita B și altele, în funcție de recomandările naționale sau internaționale.
- Învățarea și menținerea unor obiceiuri de igienă adecvate. Spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun poate reduce semnificativ riscul de transmitere a infecțiilor.
- Limitarea expunerii la persoanele care prezintă simptome de boală, cum ar fi tusea sau strănutul, poate ajuta la prevenirea răspândirii bolilor copilăriei.
- Dacă un copil este diagnosticat cu o boală contagioasă, este important să rămână acasă până când nu mai este contagios pentru a evita răspândirea bolii în colectivitate.
- Asigurarea unui mediu curat și bine ventilat în locurile publice și în școli poate contribui la reducerea riscului de transmitere a bolilor.
- Este important să se urmeze calendarul de vaccinare recomandat pentru a asigura imunitatea corespunzătoare împotriva bolilor copilăriei și a altor boli infecțioase.
Care sunt cele mai frecvente boli ale copilăriei?
Este important ca părinții și îngrijitorii să fie conștienți de aceste boli și să fie pregătiți să le gestioneze în mod corespunzător pentru a asigura o îngrijire adecvată și recuperare pentru copiii lor. Bolile copilăriei variază în funcție de locație, mediu și alți factori. Cu toate acestea, unele dintre cele mai comune boli ale copilăriei includ:
- Răceala comună. Este una dintre cele mai întâlnite infecții la copii și este cauzată de diferite tipuri de virusuri, cel mai comun fiind rinovirusurile. Simptomele includ congestie nazală, secreții nazale apoase sau mucoase, tuse uscată sau productivă, dureri în gât, febră ușoară și o stare generală de rău. De obicei, simptomele se rezolvă în câteva zile. Iar tratamentul constă în gestionarea simptomelor pentru a face copilul mai confortabil, precum administrarea de lichide, odihnă și, în unele cazuri, medicamente antipiretice.
- Varicela. Este cauzată de virusul varicelo-zosterian și se caracterizează prin apariția unor vezicule mici, pruriginoase pe tot corpul. Acestea apar inițial ca pete roșii, care se transformă în vezicule pline cu lichid și apoi se sparg și formează cruste. Alte simptome includ febră, oboseală și o stare generală de rău. Infecția este extrem de contagioasă și de obicei se transmite prin contact direct cu lichidul din veziculele pielii. Tratamentul constă în gestionarea simptomelor și evitarea scărpinatului, pentru a preveni infecțiile secundare.
- Otita medie. Este o infecție a urechii medii, care poate fi cauzată de bacterii sau virusuri. Simptomele includ dureri de urechi, dificultăți de auz, febră, iritabilitate și tulburări de somn. Otită medie poate fi acută sau cronică și este comună, în special la copiii mici, datorită anatomiei lor, care favorizează acumularea de lichid în urechea medie. Tratamentul constă adesea în administrarea de antibiotice în cazurile de otită medie bacteriană și gestionarea simptomelor pentru a reduce durerea și inflamația.
- Streptococul beta hemolitic grup A. Această bacterie poate cauza diverse infecții, inclusiv amigdalită streptococică (gât inflamat) și scarlatină. Simptomele pot include febră, dureri în gât, dificultăți la înghițire, umflarea ganglionilor limfatici și o erupție cutanată caracteristică în cazul scarlatinei. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice pentru a combate infecția și pentru a preveni complicațiile.
- Rujeola, rubeola și oreionul. Aceste boli virale, cunoscute și sub numele de bolile cu exantem, pot provoca erupții cutanate caracteristice și alte simptome. Rujeola (pojarul) este caracterizată de febră, tuse, conjunctivită și o erupție cutanată roșie. Rubeola (rubeola germană) produce o erupție cutanată roșie și febră ușoară. Oreionul (parotidita epidemică) provoacă inflamația glandelor salivare, febră și umflarea feței. Tratamentul constă în gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
- Eritemul infecţios. Această boală este cauzată de infecția cu parvovirus B19. Se manifestă prin apariția unor erupții cutanate la nivelul feței, care lasă impresia de „obraji pălmuiți”. Simptomele includ o stare generală alterată, dureri musculare, dureri de cap, febră ușoară, rinoree, obstructie nazala și durere abdominala. Semnele care impun consultarea medicului includ deshidratarea severă, dificultatea respiratorie, oboseala persistentă și paloarea tegumentară pronunțată.
Foto: shutterstock.com
