Boala Parkinson este o afecțiune neurologică și afectează milioane de oameni din întreaga lume.
Afecţiunea este una cronică, progresează în timp și afectează în principal sistemul motor. Boala Parkinson este reprezentată de degenerarea celulelor producătoare de dopamină dintr-o anumită regiune a creierului numită substantia nigra (substanţa neagră). Dopamina joacă un rol important în coordonarea mișcărilor, iar deficitul acesteia duce la simptomele caracteristice ale bolii Parkinson.
Boala Parkinson. Simptome
Boala Parkinson se manifestă diferit la fiecare, iar simptomele comune includ:
- tremurături,
- rigiditate,
- bradikinezie (mișcări încetinite),
- instabilitate posturală.
Pe măsură ce boala progresează, pot fi observate dificultăți de echilibru, mers, înghițire și vorbire. Pot apărea, de asemenea, și simptome mai puțin specifice, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de somn și tulburările cognitive. Acestea din urmă reprezintă provocări suplimentare pentru persoanele afectate, dar și pentru și cele care au grijă de acestea.
Boala Parkinson. Cauze și factori de risc
Cauzele exacte ale bolii Parkinson rămân necunoscute, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important. Mutațiile genetice ale unor gene specifice (SNCA și LRRK2), au fost corelate cu un risc crescut. Expunerea la anumite toxine, traumatismele craniene și vârsta sunt alți potențiali factori de risc asociați cu această boală.
Cum poate fi diagnosticată boala Parkinson
Diagnosticarea bolii Parkinson poate fi o provocare, deoarece nu există un test definitiv. Medicii se bazează pe istoricul medical, pe examinările neurologice și pe prezența simptomelor caracteristice. Tehnicile de imagistică, cum ar fi RMN și scanarea transportorului de dopamină (DAT) – scanare SPECT, pot ajuta la excluderea altor afecțiuni. Cu toate acestea, un diagnostic precis necesită adesea observarea progresiei simptomelor în timp.
Cum poate fi tratată boala Parkinson
Deși boala Parkinson nu are vindecare, sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament pentru a gestiona simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții. Abordarea principală implică înlocuirea dopaminei prin intermediul unor medicamente ce conțin această substanță. Fizioterapia, kinetoterapia și logopedia pot ajuta la ameliorarea simptomelor. În unele cazuri, poate fi recomandată o intervenție chirurgicală de stimulare cerebrală profundă (DBS).
Metodele de diagnosticare și tratare ale bolii Parkinson fac progrese rapide. Oamenii de știință explorează diverse căi, inclusiv terapia cu celule stem, terapia genelor și strategiile care protejează creierul, pentru a dezvolta noi opțiuni de tratament. În plus, studiile se concentrează și pe înțelegerea mecanismelor care stau la baza bolii pentru a identifica noi ținte terapeutice și pentru a îmbunătăți detectarea precoce.
Viața cu boala Parkinson poate fi o provocare, atât pentru persoanele care suferă de aceasta, cât și pentru cei dragi acestora. Grupurile de sprijin, resursele educaționale și centrele de îngrijire specializate pot oferi un sprijin emoțional important. Persoanele care suferă de boala Parkinson necesită asistare în activitățile zilnice, monitorizarea tratamentului, dar și în asigurarea unui mediu înconjurător sigur. Cu o mai bună înțelegere și conștientizare a bolii, dar și cu un sprijin corespunzător, se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care trăiesc cu boala Parkinson.
